mi-a placut tare mult scrierea ta, Pitbulle! una dintre cele mai faine de-constructii citite, reliefind neajunsurile filmului in verbe aflate la conditional optativ, plasate in partea a doua a scrierii (incepind cu al treilea paragraf). e un text care ar terbui sa ii placa regizorului
- chiar daca e destul de clara pozitia autorului acestui text fata de film, e elegant prezentata, incit filmul are parte de gloria lui: naste tot felul de amintiri legate de filme sau personaje mai bune (Kafka, omu' problema, HAL)... si, mai ales, is usor trimise spre autor, ca si cind acestea ar fi in primul rind sugestii ale sale, care-i sa-i lumineze proiectul, in mod pozitiv, din incadrari culturale de soi (pe care l-ar fi vrut si el atins prin proiectul sau, ca sa fiu in tonul scrierii lui tale)... dar in asta consta ironia - eleganta prezentarii -, una calma, socratica, desteapta adica! nu acida, usturatoare, precum cea adresata publicului de catre regizor la finalul primei proiectii din cadrul TIFF, cind a vazut plictiseala de pe fata spectatorilor si a constatat ca nimeni nu are intrebari. :sleep:
spre deosebire de tine, insa, eu nu am simtit ca domnu' politist din film ar face mare brinza (caracterul sau prea romanesc, prea pornit pe glume ieftine si agatzat de fete, turnat peste imaginea deja fabricata a acestui tip... transforma personajul intr-un simulacru). in schimb is de acord ca Anca Florea e foarte frumoasa, iar asta face prezenta ei placuta si usoara, de cautat.
sub impactul acelei vizionari prime dela TIFF eu eram mult mai inversunat... e drept, as mai aduce textului unele completari acum, nuantari, atenuari, daca ar fi sa mai scriu ceva despre film:
Singurul lucru pe care îl pot aprecia la filmul ãsta e cã încearcã sã aducã ceva nou în lada de zestre a cinemaului naþional. Cãci pe ecrane nu aduce nimic nou, povestea fiind o punere pe sobã a unei reþete în care ingredientele principale sînt din Lost Highway ºi Caché. Istoria-i pusã la foc, lãsatã sã se prindã puþin de fundul oalei, e introdusã apoi o lingurã de metal cu care se rîcîie bine vasul, încît sã nu se afume de tot pãpica, iar la final, cînd cautã sã dea în clocot, povestea e stinsã cu ceva The Game de David Fincher. Faza cu lingura de metal e un fel de metaforã pentru efectele sonore ale filmului, bune, într-adevãr... mai salveazã ceva din fiertura generalã.
Filmul are un dublu parcurs - e realitatea în care o tînãrã compozitoare, Ana Coman, e urmãritã de un personaj misterios, apoi e trãirea fetei în timp ce compune, stãrile ei paranoico-autiste. Partea legatã de realitatea socialã a fetei nu propune nimic interesant, acolo intriga e copy / paste dupã Lynch ºi Haneke: cineva o urmãreºte pe fatã, ea primind un DVD din care înþelege cã e monitorizatã, apoi ceva intrigã poliþieneascã. Cealaltã, în schimb, superestetizatã, înfãþiºeazã rupturile ce au loc în psihicul fetei. Din cotidian tînãra iese întotdeauna în mod violent, iar virulenþa propriilor trãiri modificã structura peliculei, prin aceasta ducînd filmul în zona autoreferenþialitãþii. În timpul acestor scene îmi imaginam cã dacã ar fi vreodatã ecranizate sondãrile biologice ale lui Cãrtãrescu, undeva p-acolo ar trebui sã batã. Însã asta ar fi deja o altã poveste, care nu mai priveºte proiectul actual al lui Gheorghe Preda.
Luate împreunã, cele douã laturi ale Îngerului nu au nicio mizã. Realitatea de pe ecran e seacã, nu aduce nimic original, apoi ºi personajele, în afara Anei, sînt niºte caricaturi enervante: prietena vorbind o englezo-românã de te usturã urechile, poliþistul interesat mai mult sã facã pe deºteptul ca sã impresioneze fetele decît sã caute a rezolva cazul Anei. Intrarea în registrul The Game motiveazã cît de cît alegerea unor astfel de caractere... dar nouãzeci de minute în care sã vezi un import slab de idei bune din filme bune, nu sînt legitimate de nimic! Partea estetizatã rezolvã ceva din povestea fetei? Nicidecum, doar oferã ceva date biografice, dã niºte note romantice despre condiþia artistului, însã nu justificã prezentul fetei, nu cumuleazã tensiuni.
(text aparut in jurnalul tiff - online -, in revista echinox)