|
Väd mâine si zic.
Inevitabil, m-am gândit si eu la Andi Vasluianu (poate ce mai bun actor din generatia lui), da' numa' june prim nu e. Vorba aia, "n-are fatä": e urâtel, ascutit, colturos, deloc un ideal de frumusete masculinä si sex-appeal - ceea ce, în fond, nu-i räu deloc, cä moaca aia a lui e interesantä si expresivä, si are cu caru' talentul de a si-o folosi. Da' nu ca june prim.
Ah, sä nu-l uitäm pe meteoricul Adrian Päduraru, de exultau liceencele si gimnaziencele la "Declaratie de dragoste"! Intâmplätor, în armatä mi-a fost chiar cel mai bun prieten, da' dupä facultate si filmul lui Corjos nu ne-am mai väzut decât rar.
Doi ani mai târziu, în "Liceenii" nu aräta deloc räu fratele lui cu zece ani mai mic, Cätälin Päduraru (care chiar era licean, si oscila între a se pregäti pentru regie sau actorie). Da', mä rog, acolo rampa era deja ocupatä de Bänicä - în plinul lui avânt de june prim.
Päcat cä s-au pierdut fratii ästia, Päduraru, prin teatrele lor de provincie - cä posibilitäti aveau.
|