|
Surferule (sau... surfero), îti multumesc pentru completäri si, mai ales, sirul de exemple clasice (în special "Don Quijote" / Frunzetti & Papu, si "Faust" / Blaga). Sä nu uitäm celebra "La Divina Commedia", tradusä de Cosbuc.
Apropo de ceea ce m-ai întrebat, concret nu stiu. S-a nimerit sä nu mä apropii niciodatä de asemenea cazuri de exceptie. Evident, firesc asa ar fi - nu numai prin dificultatea limbii, ci si conform legii economice a cererii si ofertei! Din päcate, în ultimii ani, mecanismele economice ale editurilor au devenit de o precizie sterilä, dacä nu de-a dreptul päguboasä: un capital rulant la nivel strict necesar, deci foarte putin loc de-ntors; orice leu în plus la productie (traducere, numär de pagini, graficä, etc.), se regäseste obligatoriu în pretul cärtii - altfel, editorul va iesi în pierdere. Nu-si poate permite sä facä un compromis la un volum mai pretentions, urmând sä-l amortizeze din zona unei cärti comerciale de mare tiraj (marja e micä). Deci, din päcate, în multe cazuri, e NEVOIT sä pläteascä o traducere din sanskritä cam la fel ca pe una din englezä.
|