"N-as prea vrea ca s-o mierlesc" de care ziceam este poezia care da titlul volumului, dar din pacate este prea lunga ca s-o pun aici acum. in schimb pot sa va trimit ca sa va faceti o impresie, una mai scurta si sugestiva. se numeste
Si j'etais poheteu (sorry ca nu pot scrie cu accentele circumflexe -si nu numai- din franceza
) , cu traducerea
De eram vreun pohetan
alors:
varianta in franceza:
Si j'etais poheteu / Je serais ivrogneu / J'aurez un nez rougeu / Une grande boiteu / Ou j'empilerais / Plus de cent sonnais / Ou j'empilerais / Mon noeuvreu complait.
varianta in romana(tradusa de Linda-Maria Baros)
De eram vrun pohetan / As fi azi vrun betivan / As avea nas roscovan / Ca un mare schiparlan / Unde as pune teancuri-teancuri / Peste-o suta de sonete / Unde as pune teancuri-teancuri / Nopirili mele complete.
Mie mi-au placut stilul amandurora, nu numai ca au tradus(si e greu sa-l traduci pe Vian) dar cred ca au si adaptat bine, pastrand cat se poate rima, ritmul, atmosfera..
Daca spuneti ca Miclau era cum era, hmm, mi-a scazut muult entuziasmul. oamenii astia cu caracter indoielnic(dubios), ma lasa rece oricat de buni profesionisti ar fi in domeniu.nu stiu cum se face
btw, asa am patit cu c-tin balaceanu stolnici-efectiv cand ma uit la emisiunea aia pe cultural, ma gandesc numai la imaginea in care el( f. posibil) ca-l turna pe paleologu, etc, etc. parerea mea e ca anii '70 nu-l scuza pe dl. Miclau pt. ce ziceati ca facea, ca doar nu murea de foame si era nevoit sa "dea la cap" "a cause d'instinct de conservation" :? cand primea ordine)
De Claude Dignoire n-am auzit
pana la urma a ramas doar profesor sau a si tradus ceva? 'interesanta' experienta lui, oricum.