Shakespeare si Cervantes au murit în aceeasi zi...
Amza Pellea si Nichita Stänescu, la o zi diferentä...
Bergman si Antonioni, tot la o zi diferentä...
...si chiar azi (färä sä fi aflat), Collins si-a pus "Blowup", l-a savurat asa, pe-ndelete... (prima vizionare "constientä", cä alea din copilärie nu se pun), si pe urmä am avut cu el o discutie de vreo orä despre film... Ce regal! Chiar si acum, dupä atâtia ani, si atâtea vizionäri, încä-i mai gäsim valente noi, încä ne mai vin idei sä-l descifräm în câte-o cheie la care pân-acum nu ne-am gândit...
Intrebäri mai mult sau mai putin în joacä:
- Oare crima aia chiar a existat? Nu cumva si-a imaginat-o el? Nu cumva a väzut în fotografii ceea ce i-a dictat propria lui imaginatie? Cum s-ar integra, într-o asemenea ipotezä, cadavrul-manechin?
- Finalul: înfrângere sau victorie? Capitulare, sau adaptare...?
- Elicea: omega, semnul infinitiului, evident... care "sparge monotonia liniilor drepte"...
- Personajele din jurul lui: care sunt "linii drepte", si care nu?
- "I am in Paris..."
Sä-l ierte Dumnezeu, cä mult aur ne-a däruit... Aur si cadou, si curat, si etern.
|