Originally Posted by gionloc:
|
filmul vorbeste despre o imensa valoare umana, solidaritatea. ideea ar fi ca atunci, libertatea fiind ingradita, umanismul si alteritatea puteau deveni termenii incare cineva ar judeca viata... iar anumite sacrificii nu erau atunci absurde macar fiindca altceva nu se putea: toate lipsurile din viata de zi cu zi, lipsuri materiale si oprelisti intelectuale, explodau benefic in alta zona, aplecarea spre celalalt.
|
Unde ai vazut asta in film? Toate personajele sunt egoiste, sictirite sau agresive, cu exceptia Otiliei care, fara vreo motivatie oferita de film, pare dispusa la orice sacrificiu pentru prietena ei (si doar pentru ea, de iubitul ei nu pare sa-i pese prea mult).
Originally Posted by gionloc:
|
am lasat un citat din mesajul tau: pai la inceput spui ca te-au dezgustat elementele pe care le apreciezi in ceea ce am lasat mai sus! sau cele din final nu mai tin de sumbrul epocii?
|
Am spus ca mi-a placut in mod deosebit una din multele scene deprimante, atata tot. Mai sunt si alte fragmente reusite, la fel de triste, dar problema e ca Mungiu picteaza totul in negru, pana nu se mai distinge nimic (metaforic vorbind).