Originally Posted by Twinsen:
|
432
Personal cel mai mult mi-a placut o secventa spre final in care continutul sordid a unei sacose isi gaseste o destinatie la finalul un drum nocturn incarcat de tensiune si dezgust prin strazile sumbre ale Bucurestiului comunist. Un alt punct pozitiv pentru film e finalul care cade pe neasteptate, exact la momentul potrivit.
|
pai tocmai gestul Otiliei e graitor in ceea ce priveste prietenia celor doua fete
filmul vorbeste despre o imensa valoare umana, solidaritatea. ideea ar fi ca atunci, libertatea fiind ingradita, umanismul si alteritatea puteau deveni termenii incare cineva ar judeca viata... iar anumite sacrificii nu erau atunci absurde macar fiindca altceva nu se putea: toate lipsurile din viata de zi cu zi, lipsuri materiale si oprelisti intelectuale, explodau benefic in alta zona, aplecarea spre celalalt. un foarte interesant punct de legatura - in a intelege si mai exact cea ce am vrut sa spun despre diferentele dintre o societate totalitara si o democratie liberala - ar putea fi sfirsitul filmului Das Leben der Anderen. acolo se intilnesc doua personaje antagonice inainte de caderea zidului.. si au o discutie exemplara!
eu aveam 8-9 ani la revolutie, dar imi amintesc scene cumplite din acea vreme.. nu neaparat traite de ai mei, dar povestite de ei.. si locuiam intr-un oras de rahat din judetul HD.. nu vreau sa imi imaginez ce era in Cj, Tm, Is, B...
minimalism nu inseamna ''sumbru'', se refera la mijloacele de realizare.
iar ceea ce spui despre subtilitate - !!?... ce vagin ai vazut in 432?! abator uman... hmm.. sa fim seriosi. exagerezi multl! uita-te prin filmul lui Stan Brakhage cu nasterea! vezi ceva documentare de Glawogger, vezi colajul intitulat Body Song... despre ele ce ai spune?
am lasat un citat din mesajul tau: pai la inceput spui ca te-au dezgustat elementele pe care le apreciezi in ceea ce am lasat mai sus! sau cele din final nu mai tin de sumbrul epocii?
discutia om mai relua-o cind se va lansa filmul pe ecrane, dincolo de TIFF.