Cinemagia Forum - View Single Post

ulianov · 29 May 2007, 21:08

Cherchez la femme (in Jurnalul National)

Palma de aur a unei femei
2007 05 30| de Sidonia Silian
Constantin Chelba, unul dintre membrii juriului CNC care au stabilit care filme meritã sã primeascã finanþare de la stat în 2006, susþine cã scenariul lui Cristian Mungiu pentru "4 luni, 3 sãptãmâni, 2 zile" n-a plãcut deloc restului comisiei de jurizare. Norocul a venit de la o soþie...

Jurnalul Naþional: Care sunt criteriile dupã care s-a format comisia de jurizare?
Constantin Chelba: Habar n-am criteriile. Eu am fost propus în acest juriu de Asociaþia Cineaºtilor, e o asociaþie a tinerilor cineaºti.

Cum aþi dat nota 8,20?
Regulamentul dupã care s-au dat notele prevedea cinci puncte care trebuiau atinse: subiectul filmului, structura filmului, dialogul, interesul pentru publicul românesc ºi interesul pentru un eventual public strãin. Noi am dat o notã pentru fiecare segment ºi apoi am fãcut media, care constituia nota finalã.

Ce nu v-a plãcut la scenariu?
I-am dat o notã proastã la construcþia dramaturgicã. Prima parte din film mi s-a pãrut foarte lungã. Pânã la un moment dat, acþiunea þinea, iar apoi începea sã se disipeze...

ªi ce v-a plãcut?
Tema ºi ideea de final sunt foarte penetrante ºi cred cã pentru astea a luat ºi premiul la Cannes. Însã la mijloc este vorba ºi despre o poveste personalã – cumnata mea a murit în 1987 la spital, cu procurorul lângã ea. El nu a dat voie sã se apropie nici un doctor, pânã nu spune cine i-a fãcut intervenþia. A murit fãrã sã spunã nimic.

Cum se citeau scenariile
Ce i s-a imputat scenariului?
Ceilalþi au fost reticenþi: mi-au zis cã e subþirel, cã e scris neîndemânatic... La a doua întâlnire cu toþi cei care studiau scenariile, Radu Nicolae, cel care i-a dat a doua notã bunã dupã mine, a venit la mine ºi mi-a zis cã povestea susþinutã de mine, cea care s-a dovedit a fi a lui Cristian Mungiu, i-a dat-o soþiei s-o citeascã ºi i-a plãcut enorm.

O influenþare permanentã între membri?
Fiecare îºi spunea impresiile despre scenariile citite, dacã a mai apãrut ceva nou, demn de luat în seamã. Vreau sã precizez cã în timpul acestor întâlniri toate scenariile erau secretizate, noi discutam despre poveºtile din scenarii, fãrã sã ºtim cine sunt autorii acestora.

Câte scenarii aþi avut de citit ºi în cât timp?
153. Toatã povestea a durat aproape o lunã. Însã vreau sã precizez ceva: în momentul în care dl ªerbãnescu (n.r. – actualul director general al CNC) a organizat prima întâlnire cu membrii juriului, acesta a propus o secþiune nouã: pentru cã anul acesta a fost cel mai mãnos din punct de vedere financiar, s-a vrut ca douã filme care au scenarii de filme comerciale, de acþiune, sã primeascã finanþare de la stat. Aºa s-a ajuns ca filmul lui Sergiu Nicolaescu sã iasã pe primul loc.

Câte ore citeaþi pe zi?
În jur de 14-15 ore. Dar vreau sã vã spun ceva: în prima zi când m-am pus la masa de lucru, am primit un telefon de la cineva, nu vreau sã-i dau numele, pe care nu-l mai vãzusem de câþiva ani, care m-a rugat sã dau o notã bunã unui anumit scenariu.

Acel cineva era din breaslã? Aþi avut parte de presiuni?
Da, era din breaslã. Presiuni e prea mult spus... am avut parte de amabilitãþi... Dupã acea intervenþie, m-am hotãrât sã trag telefonul din prizã, însã degeaba. M-am pomenit de cinci-ºase ori cu tot felul de oameni la mine la geam care mã rugau sã citesc cu îngãduinþã anumite poveºti, mai exact, sã dau note mari unor anumite scenarii. Pentru unele chiar mi s-au propus sume de bani.

Cu câþi bani v-a plãtit statul pentru luna în care aþi citit scenariile?
Mi s-au oferit 4.000 de euro ca sã dau anumite note anumitor scenarii. I-am refuzat. Iar de la stat am primit 30 de milioane cu impozit plãtit.

Cât timp vã lua sã citiþi un scenariu?

Vreo cinci ore, citeam 14-15 ore pe zi, dar dl ªerbãnescu ne-a permis sã ne luãm un lector – prieten, coleg de breaslã, oricine – care sã ne ajute la citit. Aºa am ajuns sã-mi împart treaba cu un bun prieten.

Lui i-a plãcut filmul lui Mungiu?
Nu. I l-am dat ºi lui sã-l citeascã ºi mi-a zis cã nu l-a impresionat. ªtiþi care a fost norocul lui Mungiu? În regulament se spunea cã prima notã – cea mai mare – ºi ultima – cea mai micã – se ºterg. În consecinþã, nota mea a fost anulatã. Dupã a mea a venit cea a lui Radu Nicolae, cu 8. El ºi, în special, soþia acestuia au fãcut ca filmul lui Cristian Mungiu sã obþinã cofinanþare de la stat ºi... premiul de la Cannes.

1 milion pentru Mungiu
Palma luatã de Mungiu a creat o explozie în lumea internetului, nu mai puþin de 1 milion de portaluri fãcând referire la succesul regizorului. În topul site-urilor româneºti, www.mobrafilms.ro, pagina casei de producþie a fost propulsatã de pe locul 25 pe 5 – la secþiunea "Artã, culturã", iar în clasamentul general a sãrit 640 de poziþii, pânã pe locul 334, în ultima sãptãmânã. Ieri, "mobra" a cedat pentru scurtã vreme ºi intrase în "reconstrucþie". În mod ciudat, www.festival-cannes.fr nu oferea ºi un link cãtre site-ul filmului, www.4months3weeksand2days.com, care a fost bine burduºit cu imagini din festival ºi materiale de presã. Tot în cursul zilei de ieri, numãrul paginilor web care fãceau referire la Cristian Mungiu, între ghilimele, a crescut, în trei ore ale amiezii, de la 1.350.000 la 1.650.000. Luni, Jurnalul Naþional titra "Incredibil!" despre performanþa românului, iar peste 5.000 de cititori au accesat acest material. Dacã toate cele peste un milion de pagini ar fi avut acelaºi numãr de accesãri, s-ar fi depãºit populaþia planetei. (V.I.)

Sãrbãtoare ºi în familie
Aflatã la Oxford pentru câteva luni, sora regizorului, Alina Mungiu-Pippidi, a fost bombardatã cu SMS-uri, mail-uri ºi telefoane de la cunoscuþi ºi prieteni din copilãrie, risipiþi prin þarã ºi prin lume, bucuroºi pentru triumful lui "432": "Meritul e al lui Cristi ºi doar el ar trebui sã vorbeascã despre el... Cristi a avut vocaþie pentru imagine de destul de devreme. Aveam un prieten, Dan Mititelu, artist fotograf la Opinia Studenþeascã. El l-a «diagnosticat» ºi l-a încurajat. Dar filmul îl interesa mai mult decât fotografia, ºi de asta dupã câþiva ani de cãutãri a ajuns la ATF, unde Laurenþiu Damian ºi Stere Gulea au fost de la început foarte deschiºi ºi convinºi cã are talent. Filmele lui au avut constant finanþare de la stat, arãtând cã sistemul deschis construit de Gulea-Gabrea în 1997-1998 a funcþionat ºi a dat rezultate, permiþând unei generaþii întregi sã se afirme. E important cã succesul acestei generaþii este ºi unul de «policy», nu doar de talent, talent gãsim în toate generaþiile, acestei generaþii însã i s-a deschis o uºã, ºi ei au fost foarte buni, ºi ambiþioºi, ºi dornici sã intre pe ea. Sistemul trebuie în continuare deschis ºi acestei generaþii, ºi oricãror noi intrãri. Am spus întotdeauna cã românii sunt la fel de talentaþi ca toate popoarele. Mica problemã a istoriei noastre este cã selecþia e constant viciatã de factori de putere, clientelism etc. Sã ne curãþãm de astea ºi veþi vedea cât talent ºi dorinþã de a povesti o sã iasã din toate colþurile. Din pãcate, nu în toate domeniile existã un Cannes ºi un juriu extern ca sã ne aºeze valorile la loc, cum fericit s-a întâmplat în ocazia de faþã", a declarat pentru Jurnalul Naþional Alina Mungiu-Pippidi. (C.D.)

29 May 2007, 21:08	#264
ulianov Junior Join Date: Oct 2006 Posts: 39	Cherchez la femme (in Jurnalul National) Palma de aur a unei femei 2007 05 30\| de Sidonia Silian Constantin Chelba, unul dintre membrii juriului CNC care au stabilit care filme meritã sã primeascã finanþare de la stat în 2006, susþine cã scenariul lui Cristian Mungiu pentru "4 luni, 3 sãptãmâni, 2 zile" n-a plãcut deloc restului comisiei de jurizare. Norocul a venit de la o soþie... Jurnalul Naþional: Care sunt criteriile dupã care s-a format comisia de jurizare? Constantin Chelba: Habar n-am criteriile. Eu am fost propus în acest juriu de Asociaþia Cineaºtilor, e o asociaþie a tinerilor cineaºti. Cum aþi dat nota 8,20? Regulamentul dupã care s-au dat notele prevedea cinci puncte care trebuiau atinse: subiectul filmului, structura filmului, dialogul, interesul pentru publicul românesc ºi interesul pentru un eventual public strãin. Noi am dat o notã pentru fiecare segment ºi apoi am fãcut media, care constituia nota finalã. Ce nu v-a plãcut la scenariu? I-am dat o notã proastã la construcþia dramaturgicã. Prima parte din film mi s-a pãrut foarte lungã. Pânã la un moment dat, acþiunea þinea, iar apoi începea sã se disipeze... ªi ce v-a plãcut? Tema ºi ideea de final sunt foarte penetrante ºi cred cã pentru astea a luat ºi premiul la Cannes. Însã la mijloc este vorba ºi despre o poveste personalã – cumnata mea a murit în 1987 la spital, cu procurorul lângã ea. El nu a dat voie sã se apropie nici un doctor, pânã nu spune cine i-a fãcut intervenþia. A murit fãrã sã spunã nimic. Cum se citeau scenariile Ce i s-a imputat scenariului? Ceilalþi au fost reticenþi: mi-au zis cã e subþirel, cã e scris neîndemânatic... La a doua întâlnire cu toþi cei care studiau scenariile, Radu Nicolae, cel care i-a dat a doua notã bunã dupã mine, a venit la mine ºi mi-a zis cã povestea susþinutã de mine, cea care s-a dovedit a fi a lui Cristian Mungiu, i-a dat-o soþiei s-o citeascã ºi i-a plãcut enorm. O influenþare permanentã între membri? Fiecare îºi spunea impresiile despre scenariile citite, dacã a mai apãrut ceva nou, demn de luat în seamã. Vreau sã precizez cã în timpul acestor întâlniri toate scenariile erau secretizate, noi discutam despre poveºtile din scenarii, fãrã sã ºtim cine sunt autorii acestora. Câte scenarii aþi avut de citit ºi în cât timp? 153. Toatã povestea a durat aproape o lunã. Însã vreau sã precizez ceva: în momentul în care dl ªerbãnescu (n.r. – actualul director general al CNC) a organizat prima întâlnire cu membrii juriului, acesta a propus o secþiune nouã: pentru cã anul acesta a fost cel mai mãnos din punct de vedere financiar, s-a vrut ca douã filme care au scenarii de filme comerciale, de acþiune, sã primeascã finanþare de la stat. Aºa s-a ajuns ca filmul lui Sergiu Nicolaescu sã iasã pe primul loc. Câte ore citeaþi pe zi? În jur de 14-15 ore. Dar vreau sã vã spun ceva: în prima zi când m-am pus la masa de lucru, am primit un telefon de la cineva, nu vreau sã-i dau numele, pe care nu-l mai vãzusem de câþiva ani, care m-a rugat sã dau o notã bunã unui anumit scenariu. Acel cineva era din breaslã? Aþi avut parte de presiuni? Da, era din breaslã. Presiuni e prea mult spus... am avut parte de amabilitãþi... Dupã acea intervenþie, m-am hotãrât sã trag telefonul din prizã, însã degeaba. M-am pomenit de cinci-ºase ori cu tot felul de oameni la mine la geam care mã rugau sã citesc cu îngãduinþã anumite poveºti, mai exact, sã dau note mari unor anumite scenarii. Pentru unele chiar mi s-au propus sume de bani. Cu câþi bani v-a plãtit statul pentru luna în care aþi citit scenariile? Mi s-au oferit 4.000 de euro ca sã dau anumite note anumitor scenarii. I-am refuzat. Iar de la stat am primit 30 de milioane cu impozit plãtit. Cât timp vã lua sã citiþi un scenariu? Vreo cinci ore, citeam 14-15 ore pe zi, dar dl ªerbãnescu ne-a permis sã ne luãm un lector – prieten, coleg de breaslã, oricine – care sã ne ajute la citit. Aºa am ajuns sã-mi împart treaba cu un bun prieten. Lui i-a plãcut filmul lui Mungiu? Nu. I l-am dat ºi lui sã-l citeascã ºi mi-a zis cã nu l-a impresionat. ªtiþi care a fost norocul lui Mungiu? În regulament se spunea cã prima notã – cea mai mare – ºi ultima – cea mai micã – se ºterg. În consecinþã, nota mea a fost anulatã. Dupã a mea a venit cea a lui Radu Nicolae, cu 8. El ºi, în special, soþia acestuia au fãcut ca filmul lui Cristian Mungiu sã obþinã cofinanþare de la stat ºi... premiul de la Cannes. 1 milion pentru Mungiu Palma luatã de Mungiu a creat o explozie în lumea internetului, nu mai puþin de 1 milion de portaluri fãcând referire la succesul regizorului. În topul site-urilor româneºti, www.mobrafilms.ro, pagina casei de producþie a fost propulsatã de pe locul 25 pe 5 – la secþiunea "Artã, culturã", iar în clasamentul general a sãrit 640 de poziþii, pânã pe locul 334, în ultima sãptãmânã. Ieri, "mobra" a cedat pentru scurtã vreme ºi intrase în "reconstrucþie". În mod ciudat, www.festival-cannes.fr nu oferea ºi un link cãtre site-ul filmului, www.4months3weeksand2days.com, care a fost bine burduºit cu imagini din festival ºi materiale de presã. Tot în cursul zilei de ieri, numãrul paginilor web care fãceau referire la Cristian Mungiu, între ghilimele, a crescut, în trei ore ale amiezii, de la 1.350.000 la 1.650.000. Luni, Jurnalul Naþional titra "Incredibil!" despre performanþa românului, iar peste 5.000 de cititori au accesat acest material. Dacã toate cele peste un milion de pagini ar fi avut acelaºi numãr de accesãri, s-ar fi depãºit populaþia planetei. (V.I.) Sãrbãtoare ºi în familie Aflatã la Oxford pentru câteva luni, sora regizorului, Alina Mungiu-Pippidi, a fost bombardatã cu SMS-uri, mail-uri ºi telefoane de la cunoscuþi ºi prieteni din copilãrie, risipiþi prin þarã ºi prin lume, bucuroºi pentru triumful lui "432": "Meritul e al lui Cristi ºi doar el ar trebui sã vorbeascã despre el... Cristi a avut vocaþie pentru imagine de destul de devreme. Aveam un prieten, Dan Mititelu, artist fotograf la Opinia Studenþeascã. El l-a «diagnosticat» ºi l-a încurajat. Dar filmul îl interesa mai mult decât fotografia, ºi de asta dupã câþiva ani de cãutãri a ajuns la ATF, unde Laurenþiu Damian ºi Stere Gulea au fost de la început foarte deschiºi ºi convinºi cã are talent. Filmele lui au avut constant finanþare de la stat, arãtând cã sistemul deschis construit de Gulea-Gabrea în 1997-1998 a funcþionat ºi a dat rezultate, permiþând unei generaþii întregi sã se afirme. E important cã succesul acestei generaþii este ºi unul de «policy», nu doar de talent, talent gãsim în toate generaþiile, acestei generaþii însã i s-a deschis o uºã, ºi ei au fost foarte buni, ºi ambiþioºi, ºi dornici sã intre pe ea. Sistemul trebuie în continuare deschis ºi acestei generaþii, ºi oricãror noi intrãri. Am spus întotdeauna cã românii sunt la fel de talentaþi ca toate popoarele. Mica problemã a istoriei noastre este cã selecþia e constant viciatã de factori de putere, clientelism etc. Sã ne curãþãm de astea ºi veþi vedea cât talent ºi dorinþã de a povesti o sã iasã din toate colþurile. Din pãcate, nu în toate domeniile existã un Cannes ºi un juriu extern ca sã ne aºeze valorile la loc, cum fericit s-a întâmplat în ocazia de faþã", a declarat pentru Jurnalul Naþional Alina Mungiu-Pippidi. (C.D.)