Originally Posted by Ambra Blu:
La dracu, de ce m-as uita la un film despre avort? Filmat cu long takes si easy rig? Nu mi-a ajuns MDL ca exercitiu de minerit in suflete? A vazut Mungiu ca prind dramele astea, ca asa ne vrea vestu, in curu, mintea si buzunarele goale, hai sa faca si el o chestie din asta, sa dea-n suflete pina sar fulgii din ele.
|
eu cred ca Mungiu avea o poveste in care credea... sau ca era o poveste care-l bintuia... si ea trebuia spusa.. iar cadre lungi&stuff inseamna cinema

la fel cum si o atomizare scenica poate fi cinematografica... iar daca ai o poveste care in felul ala e cel mai bine spusa - cadre lungi bla bla.. foarte bine. inseamna ca a simtit in cel mai fericit mod felul in care o structura narativa dramatica poate fi introdusa in vorbirea cinematografica. iar aplauzele venind dinspre cannes nu cred ca sint gratuite!
Originally Posted by Ambra Blu:
De ce as vrea sa ma dea pe spate un film intunecat (cel putin asa il percep din ce am auzit de la amici) din perioada lui Ceaotzesco? Romanii astia, oamenii astia, nu au si viitor? Se trateaza totul la diateza pasiva? Recuperatori de isterie recenta? Noi nu avem si alte chestii cu care sa ne prezentam publicului strain?
|
esti prieten cu Dorel VIsan? :lol: dela el pare scoasa latura daunatoare imaginii romaniei! :lol
pe tine de dau pe spate filmele prin autosugestie? adica tre sa te montezi in poveste 'pe spate' ca sa fii 'pe spate'?
diateza pasiva are exact aceeasi timpi precum si cea activa

diferenta ar fi ca responsabilitatea e a altora, in cazul primei (un nenorocit de complement de agent!)... doar ca, din fericire, nu stau lucrurile asa - astia pe care tu ii blamezi tocmai asta au aratat - ca sint responsabili si stapini pe ceea ce fac!
recuperatori de isterie? poate de istorie - e sensibil altceva...
iar asta cu publicul strain si ce le prezentam :lol: - toate povestile astea de care lumea se arata dezgustata pe motive patriotice si de imagine exportata (vai si amar!) - recuperarea memoriei, ostoirea ranilor, exercitii de psihanaliza prin film - devin derizorii cind cad in mina unor tipi care nu au capacitatea de a formula coerent opinii despre acele treburi, cind trebe rezolvate de tipi care sint depasiti de greutatea unor analize si prezentari de gen...
cind, meticulos si rascolitor, povestilea se leaga - chapeau!
Originally Posted by Ambra Blu:
Dar ma intreb daca nu cumva se creeaza un tip de asteptare de la cinema-ul romanesc: hand held, drama, post 89, cineva moare, cuiva ii e foame, mai multora le e foame, unei natiuni intregi ii e foame, totu e venal, toti e corupti, tara de c****, obsesii de cultura mica, caram intr-o patura televizorul de la tara la oras. Pai ce evolutie e - din punctu de fuga al orizontului tematic -de la Patul conjugal la filmul asta?
|
cind e hand held onanistic - precum in ticalosii&cinspe&co, intr-adevar, afirmatiile tale sint corecte! doar ca filmele alea nu depasesc dpdv teritorial granitele aerelor valorice pe care realizatorii lor si le dau...
prin asumarea traumelor psihice lasate de o epoca pe care nici macar politic nu am depasit-o, daramite social, demonstram ca nu sintem cultura mica.. a iti asuma critic un trecut nu e deloc semn al unei mici culturi... dimpotriva.
evoluatia nu e tematica, e realizatorica! in literatura, film - temele se repeta, diferenta o face clasa scriiturii! ea convinge sau nu!
Originally Posted by Ambra Blu:
S-a varsat toata traista cu povesti a romanilor? A ramas doar carafa miniei lor din care varsa mereu picaturi festivaliere? f*** that. Nu voi scoate doi lei din buzunar sa ma deprim doar pt ca un regizor vrea sa isi scoata obsesiile si amintirile de la naftalina din epoca unui regim de tot cacatul, care trebe nu doar condamnat, ci si uitat.
|
minie nu vad in MDL, Hirtie, A fost...., Occident... cit despre uitarea unui regim... hmm... anumite filme trebuie facute pentru a usura poveri - unii oameni constientizeaza ca atunci a fost altfel, sinistru, - altii se usureaza fiindca vad ca si altora le-a fost la fel de greu... efecte terapeutice ale cinematografiei...
Originally Posted by Ambra Blu:
Prefer sa vad cum Gheorghe Preda disloca realul si imi arata ca cinema se poate face si altfel decit cu camera pe umar, obiectiv si neimplicat si dureros de constant de aproape de drama, cica. Cred ca istoriile personale - ca asa zice Mungiu, ca a fost decretel - tre sa ramina frumos in sipetul familiei si nu brodate in epopei de tifon, de sters la ochi cu ele.
|
aci spui bine - cinema se poate face
si altfel!
daca nu obiectivezi istorii personale e dificil sa atingi anumite zone artistic-erogene. deci Mungiu face bine ce face! cel putin, apriori, are tot creditul meu!