Am vãzut Edward. Atât din lipsã de timp cât mai ales datoritã faptului cã mi-au trebuit câteva zile sã mã dezmeticesc = sã încerc sã înþeleg ceva din ceea ce am vãzut, ....am întârziat cu postarea asta.
Mai precizez încã o datã cã nu sunt ºi nu mã consider un erudit, ci sunt un spectator de teatru, cu o culturã medie ºi fãrã pretenþii intelectualiste.
Edward:
O poveste istoricã subþire care e evident folositã numai ca pretext pentru a exprima altceva.
Chiar ºi extrasã din contextul istoric povestea mi-a pãrut la fel de ...subþire. Conflictul interior al personajului principal ( regele) nevoit sã se împartã între îndatoririle sale publice ºi private (reginã) ºi pasiunea sa tabu pentru un partener de acelaºi sex, precum ºi faptul cã în final ajunge sã cadã victima nebuniei ºi intrigilor, nu mi se par ieºite din comun.
Însã ieºitã din comun mi se pare cantitatea de simboluri care abundã în spectacol. O cantitate care îmi depãºeºte puterea de înþelegere ºi percepere a tuturor sensurilor. Unele, evident, fac parte dintr-o concepþie a regizorului asupra spectacolului, ...altele par simple gãselniþe, gãsite ºi folosite pentru a umple un gol dar toate, prin abundenþã, încarcã pânã dincolo de limita de ...digestie, spectacolul. Începând, fãrã pretenþia unei ordini logice, cu regele desculþ al cãrei coroanã e un joben fãrã fund, continuând cu cele, cel puþin trei planuri ale spectacolului,...primul = scena, al doilea=un spaþiu alb, septic, cu scaune rotunde, roºii,...fieful lorzilor ...al treilea = un spaþiu îndepãrtat în care se întâmplã diferite momente ºi care este relevat prin transparenþa spaþiului 2; continuând cu bilele roºii, cu cei 5 dansatori-curteni-soldaþi, cu gestica ºi miºcarea acestora...de ex. "cântatul" obscen la tuburile nichelate coborâte din vãzduh, ; þevile nichelete (poartã, închisoare?), acordarea de funcþii lorzilor... dintre degetele picioarelor regelui; violul în grup, superealist, din noaptea nunþii, asupra proaspetei soþii a amantului regelui, aluatul, penele...multe pene, apa, culorile, sângele, verdele, preotul-menestrel-samurai-cãlãu, diapazonul regal, flautul sângerând, moartea amantului nud-nud, spada în flãcãri, pianul-coºciug, iarãºi bilele roºii (destine?), filmul gen making off din final, etc. etc. etc. Obosesc numai când încerc sã mi le amintesc pe toate.
Mult prea multe pe minut ºi....metru pãtrat, sau cub.
Nu mai adaug ºi prestaþiile actoriceºti mediocre ( nu am înþeles 40-50% din text) ale protagoniºtilor, care nu exceleazã faþã de alte spectacole,...mai puþin cei 5 "dansatori" pe care i-am vazut într-o formã de exprimare cu care nu am fost obiºnuit. Felicitãri lor ºi coregrafului.
Am citit undeva cã regizorul e mulþumit dacã spectacolul deranjeazã. Pãrerea mea e cã spectacolul nu deranjeazã prin ceea ce propune(...banal), ci prin ceea ce aratã. E indigest prin abundeþã, stridenþã, exagerare ºi dorinþã de a ieºi din comun cu orice preþ. O orgie suprarealistã. Un experiment. Încã un experiment. Bravo regizorului cã a reuºit sã experimenteze, dar sã mã scuze dacã nu agreez cã a fãcut-o pe banii ºi timpul meu.
Aºa ...ca plãtitor de taxe ºi de bilete, mã întreb...Când vor înceta experimentele de pe scena naþionalului ºi când vom vedea...teatru? Adicã o artã care ni se adreseazã ºi nouã ...spectatorilor "de rând". Sau poate...nu meritãm? :huh: