[marx]

Reteta lui Robinson
Sint sigur ca n-o sa-ti placa, dar cred ca ai scris o carte de etica.
Etica presupune in general un „celalalt“, or, cartea mea are numai o dimensiune individuala. Mi se pare decent sa incerci sa pornesti de la tine, sa te lamuresti mai intii ce inseamna sa fii „eu“, cum te raportezi la lucrurile din jurul tau. E vorba de a-ti impune un mod de a trai in functie de un canon care nu este etic, ci mai degraba estetic. De-aia eu nu-i zic „etica“, ci „dietetica“, pentru ca tine mai mult de corporalitate. In plus, „Etica lui Robinson“ a scris-o Plesu (ride), si, mai ales, nu am vrut sa dau retete, e vorba doar de o reteta personala, pe care eu am urmat-o.

etica nu presupune niciun "celalalt", ci mai "multi" incluzand si autorul...

Dar, daca nu te intereseaza etica, de ce ne tot spui sa ne cultivam corpul?
E un lucru la care tin. S-a trecut foarte usor, in filosofie, de la corp la ce e in afara lui, la suflet, bla-bla... Or, mie mi se pare ca, pina sa umblam cu vagul, trebuie sa cunoastem concretul, iar cel mai concret lucru e corpul, legatura cu intimitatea ta. Nu neg interesul pentru metafizica, dar ce nu-mi place e saritura prea rapida de la corp la spirit. Ar trebui revalorificat corpul.

corp mijto are si monica lu' columbel, dar care n-a auzit in viata ei de proust, nabokov sau alex leo serban, desi acesta din urma ne indeamna sa folosim mai multe cosmeticale de la "body shop" pt ca saltul mortal al spiritului spre corp sa fie linistit...

„Luxul suprem e sa renunti“
Ce inseamna hedonismul tau minimalist?
Traim intr-o societate care a devenit consumista, ceea ce e absolut normal dupa 50 de ani de restrictii si penurii. Dar, in fata acestei opulente vulgare, eu propun un tip de hedonism care presupune renuntarea la tot ce e de prisos. Aici e, eventual, ceea ce e original in cartea mea. Luxul suprem nu e sa acumulezi, ci sa renunti: nu un Botero, ci un Giacometti.

Luxul nu se defineste prin "acumulare" pt ca nu este o entitate CANTITATIVA, iar Botero e la fel de minimalist ca Giacometti, dar presupun ca aceasta carte e de umor si toate aceste aiureli reprezinta continutul necesar pt a atinge profilul satiric.