[Nae]

well, dimineata este un timp 'neobisnuit' pentru vizionari. but... it's for free.

Look Both Ways, by Sarah Watt

do i notice a pattern here? cam asta a fost reactia, cand am descoperit, ca si acest film este facut de cineva, fara exerienta in cinema. adica, doaman Watt a mai facut cateva lucruri, dar numai animatii... si acma, s-a gandit sa le puna intr-un lung-metraj, in context narrativ.
rezultatul nu este rau de loc, insa..... cu multe gauri.
povestea joaca in Australia, somewhere, si tema filmului este viata... in general, in conflict cu moartea, si in dorinta ascunsa a oameniilor deprimati pentru sinucidere.
protagonistul nu are aceasta dorinta, dar societatea in jurul lui o are. el insa are cancer, ceea ce-l pune pe ganduri despre viata lui, despre cele facute, si the reason of being alive, itself. povestile personajelor secundare reflecta poablema protagonistului din alte puncte de vedere, si astfel ajuta evolutia caracterului acestuia.
dar... dece trebuie sa fie asa de... ciudat. fair enough, animatiile sunt cool in general, dar cand vrei sa arati ca cineva se gandeste numai la ce catastrofe s-ar putea intampla in jurul lui, nu bagi numai un insert animat primitiv, cu un sunet dureros de puternic, ci gasesti un fel mai subtil de-a o face (or at least, that's what a director should be able to do). asa ca filmul asta este rupt in multe momente din starea pe care o creaza (care spre sfarsit chiar devine foarte puternica), prin niste desene, care nu spun multe, nu sunt 'artistice', si nu te ajuta deloc sa urmezi schimbariile care se intampla cu personajele. din contra, te chiar irita si deruteaza.
din nou, personajele secundare devin mai dramatice, tocmai pentru nu sunt strapunse in sirul lor narrativ de animatii. aceste personaje secundare chair devin mai puternice in transmiterea mesajului filmul, si aduc o enorma forta sentimentala...
all in all, filmul este inegal, cu gauri, cu burti, si cu dialoguri de te doare capul... ca gand, locatie (totul joaca in apropierea caiilor ferate, unde oameni mor in accidente, sau prin sinucideri) si personaje, reuseste sa cuprinda un microcosmos care sa arate societatea Australiana, dar nu ajunge sa te prinda, fascineze, sa te miste sentimental. partly, pentru ca imaginiile si constructia sunt insuficiente, filmul recurge la metode melodramatice, cu un montaj inspirat dar video-clip-like, si cu o muzica foarte lacrimogena.... la multi spectatri a prins.
la mine, nu. 5.5/10