Ei, dar daca despre Gorzo se poate zice ca umorul gemea in stare latenta, aici, la
domnisoara aceasta, nici o urma de umor sau umori. Ni se compileaza intr-un stil steril diverse informatii bio-bibliografice despre Gregg Araki, un regizor minor(itar sexual), cunoscut celor dusi pe la salile de ODC prin Mysterious Skin, Threesome si The Doom Generation. Stilul domnisoarei abunda in expresii de o admirabila plasticitate precum: violenta cartoonizata, ultra-sexualizant, erotic, productii-cult: the whole holy family (ultima sintagma imi apartine si se remarca detasat de galeria cuvintelor dubioase, pline de ele ca prezervativul de aer). Remarc cu insuficienta nepasare lipsa cuvintelor star de genul 'schizoid' si 'psihotic' si a semnului '&'. Se pare ca, de cind ALS nu-l mai foloseste, semnul nu mai e la moda.
Si o concluzie, pe final, ca trebuie sa plec: se pare ca doar fetele """"deosebite"""" (am pus 8 ghilimele, pentru a sublinia eufemismul dintre ele, ruda mai frumoasa a cuvintului "clorotica") pot vorbi cu candoare despre homosexuali atunci cind fac filme penale.