Sympathy for Lady Vengeance
Chan Park-Wook
filmul are doua parti. din prezent, prin flashbackuri, trecutul e deslusit, astfel incat, in partea a doua, viitorul sa fie sigur/curat in urma indeplinirii misiunii vindicative. astfel ca exista si diferente de punere in imagine intre cele doua capitole ale filmului.
in prima parte toate elementele diegezei participa la pregatirea terenului unde misiunea lui Geum-ja sa prinda realitate: in inchisoare - ea e sfanta care indeplineste ceea Luca spune in Evanghelie, cap 12., Ignem veni mittere in terram: fata ii lumineaza, nimbul arunca vapai in jur, dreptatea ea o imparte, bunatatea ei e mangaierea fetelor persecutate si e moartea celor ce se instapanaesc abuziv peste fiinta noilor venite. iar inchisoarea trebie sa fie un panoptikon foucauldian pentru spectator - privitorul trebuie sa aiba toate detaliile care sa-l determine sa binecuvanteze razbunarea femeii - iar in oferirea lor se revarsa un intreg complex cinematografic: dulapurile sint martorele actiunilor, usile lor arata ce s-a petrecut, visurile anunta furia femeii, cainii deseneaza in zapada urme aratandu-ne cum se ramifica raul odata declansat - cu cat cainele este mai mare, cu atat urma este mai mare.... iar pernitele labutelor cainelui indica directia de propagare a raului: patru pernite, patru directii, patru copii omorati, patru jucarioare atarnate la brelocul ucigasului, patru lumanari aprinse de Geum-ja...
o razbunare pe ritmuri de vioara si clavecin, o poveste despre rost, destin, durere si mantuire. Geum-ja traieste doar vremea necesara pentru a sfarsi minciuna existenta in societate. aflandu-se fata de sine intr-o continua penitenta (isi refuza orice pozitie privilegiata in inchisoare, isi cere iertare parintilor copilului ucis de altcineva taindu-si o pate a trupului) Geum-ja isi implineste misiunea prin ceilalti: pe cei cu adevarat suferinzi in urma crimelor comise de profesorul pedofil ii aduc ein pozitia de a-si alina suferinta in razbunare... imediat ce vendeta e inchisa, Geum-ja is pierde rostul astfel incat ceea ce presupunem ca urmeaza pentru ea e moartea.. daca nu una fizica, una sociala, una mundana, o iesire dintr-un spatiu, iesire care isi are punctul de ruptura exact in momentul in care implineste ceea ce avea de indeplinit.
daca in prima parte, exact pana aflam intregul sir de evenimente care i-au schimbat traiectoria lui Geum-ja, regizorul nu se dovedeste parcimonios in a imbina modalitati si motive narative... in a doua parte se rezuma la o expunere, rece, distanta, calma, calculata a sfarsitului pedofilului.
precum in Dogville, si aici alfam ca mantuirea implica dualitatea sentimentala iubire-ura care se implineste, devine o trinitate prin adaugarea intreprinderii finale, prin aducerea in act a izbucnirii fortelor pe care cele doua sentimente le presupun, adica prin implinirea razbunarii.
|