deci:
1. da (evident!), 1 + 1 = 2... era prea de dimineata :lol:
2. da (din nou), e preferabil un ekilibru ratiune-sentimente; dar...
3. mda... probl. cu oceanele stii care e? k risti sa te ineci,
fara a mai ajunge la vreun mal!
e - cum se spune - 'un ocean de cunoastere', dar ma-ndoiesc k il poti cuprinde... de aia, mi se par comice exhortatiile dlui Airlight, care pare
f sigur pe ce e dzeu & ce vrea el. how can he know?? eu nu exclud (cum facea lavoisier) 'ipoteza dzeu' - asta ar fi semn de ignoranta; spun doar:
poate k e acolo, poate k nu... si poate k nu intelegem, de fapt, cum functioneaza ac. dumnezeire. (deus incognitus, cum ar veni 8) ) si atunci, why not settle for the here & now? daca nu esti animat de sentimente evlavioase, ac. ipoteza - necunoscuta X din ecuatie - mai mult te incurca... k si kestia cu 'viata de apoi'; eu am o vorba: cei care nu cred (k mine) s-ar putea sa aiba surpriza (placuta) de a afla k exista; cei care cred - ar putea sa aiba surpriza (
neplacuta!) k nu e nimic. e precum kestia cu jumatatea paharului
4. da, eu ma refeream la felul cum se articuleaza credinta in zona politic-sociala.
4. unlike u, eu cred (
) k aceste 'degenerari' ale credintelor religioase sint - de fapt - revelatoare ale naturii
intrinsec exclusiviste ale ac. credinte... cu alte cuvinte, fanatismele (vezi terorismul islamic etc)
nu sint exceptii, ci extensiile
firesti ale oricarei credinte! daca nu intervine ratiunea (si, iata, nu prea intervine - k, in trecut, cu inkizitia a.s.o.), orice credinta creste exponential pina la a anihila o alta - sau pe cei fara credinta. credintele se desavirsesc doar in excesele lor (vezi - la un nivel personal - misticii!).