Originally Posted by HyperX:
Textul incepe promitator, dar cam atat, deoarece nu evolueaza, din contra, este tras in jos de urmatoarele doua strofe care practic nu exceleaza la nici un capitol. Ritmul scioapata, la fel si rima, pune intrebari, puse si raspu(n)se. tonul este unul infantil. Ultimele doua versuri sunt destul de reusite, dar insuficiente
In fine, am sa mai pun si eu un text
Cel dispãrut...
L-au cãutat prin pãduri, peºteri ºanþuri, chiar
L-au cãutat prin baruri ºi biserici,
Dar el nu era nicãieri...
I-au gãsit însã inima, în visul unei bãtrâne
În ea îºi fãcuserã lãcaº femei, copii ºi rãzboinici,
Preoþi, zei ºi îngeri,
Îl cãutau cu toþii pe el,
Sã le mulþumeascã pentru adãpost,
Dar el nu a rãspuns –
Nimeni nu ºtia cine e, nimeni nu l-a vãzut vreodatã
ªtiau doar cã a dispãrut... Aºa deodatã
I-au gãsit ºi trupul, scufundat în nisipuri,
Un trup fãrã cap, mâini sau picioare,
Ca o pâine
ce sângera rãnile Cristului fugit de pe cruce
L-au înmormântat chiar, într-o înverzitã pãºune
Acolo, el, singur, strãin de celalte morminte,
De cei ce odatã au fost ºi nimeni nu îi mai ºtie
ªi atunci
Femei,
Copii
ªi rãzboinici
Preoþi
Ingeri
ªi zei
Au ieºit din inima lui sã îºi caute alt adãpost
ªi pe inimã i-au lãsat o cruce,
Ca o , din urmã, recunoºtiinþã
O cruce albastã de-a lungul unei inimi deschise,
Dar el se ridicã atunci:
„ – Nu v-am cerut,
Într-un mormânt sã mã-nchideþi
Deasuprã-mi s’atârne
Pustia noapte a unui zeu absent,
Nu v-am cerut sã cãutaþi
Când nici mãcar nu veþi ºti cine sunt,
Dupã cum nici nu v-am cerut sã mã naºteþi
Dar m-aþi nãscut,
M-aþi cãutat ºi m-aþi gãsit
Mi-aþi alungat singurãtatea
ªi m-aþi îngopat..
Acum ºi inima-mi vreþi s-o `mpovãraþi
Cu sangele unui strain!”