[catalin gaian-konig]

Dupa tot ceea ce au scris fostii colegi, mereu prietenii lui Bose, chiar si cei care doar au auzit cate ceva despre el, ma tot gandesc de ce nu am avut curajul sa-l abordez vreodata mai mult decat "...cu respect!", cu toate ca lucram in acelasi loc, Realitatea. Absolut toti ii spuneau "Domnule profesor..."Asta pentru ca era Urias, prin exact ce a spus Mihai Tatulici"...avea o aureola, printre cei cu har de la Dumnezeu , care il situa deasupra tuturor, nu o arata niciodata pentru ca nici nu o gandea. Era Profesorul, cel care cunostea "Meserie", si facea diferenta..."
Era pregatit pentru orice cursa, dar nu contra-cronometru cum este ceea cu nefiinta...singura in fata careia a capotat, veti spune...Va asigur ca nu, Bose nu a cazut in genunchi decat la spovedanie, cu cateva zile inainte de a raposa. El credea in oameni cum nu va puteti inchipui!
Prieteni, ganditi-va mereu la el...este cu ochii pe voi, Va asigur ca veti simti dragi creatori de productie media si cinematografie atunci cand la poarta constiintei va ciocani...Bose.
ps. Venea deseori inaintea tuturor, nu intarzia niciodata, cand apareau colegii nu ii lasa sa spuna nimic , spunea alfoarte serios si condescendent "Hm...Daca ati venit pentru angajare imi pare rau... astazi angajarile sau terminat ! "........Da ? Cine este Aaa...buna ziua dom'Profesor...intrati... care mai este viata ?