Originally Posted by Supastar:
cand am profitat de "loc de dat cu picioru' " sa ma iau nitel de fotbal saptamana trecuta...ramasesem aproape singur  |
Tocmai asta e ideea:cã nu te-ai luat de fotbal ci de fotbalitate.
Oricum, discuþia asta care opereazã judicios între sporturi lipsite de virtuþi ºi sporturi "nobile" is a silly.
Cel mult, pot exista reprezentaþi ai sportului în cauzã care sã-i altereze esenþa, cu alte cuvinte, sã-l reprezinte prost.
Or, asta nu are nimic de-aface cu sportul în sine.
Grecii antici veneau la sanctuarul din Olympia celebrându-l pe Zeus, vorbind aceeiaºi limbã ºi împãrtãºind aceleaºi credinþe religioase.
Prin urmare, sportul s-a constituit cumva pe un teren sacru. ªi nu oricum ci ca limbaj universal.
(azi umbre palide ale unei descendenþe divine mai vedem la jucãtorii de fotbal - ºi alþi sportivi- care poartã amulete, fac tot felul de mãtãnii,vizite în grup la lãcaºele de cult, dar care - vai - au înlocuit religiozitatea conºtientã a grecilor cu superstiþia omului recent- cã tot pomenea als de el undeva printr-un topic)
Dacã s-ar face o analizã fenomenologicã a sportului pe primul plan ar sta, i guess, caracterul ãsta sacru al sportului. Cel puþin aºa a luat fiinþã.
Apoi, a "evoluat" dobândind valenþe sociale, culturale, politice ºi orgolii specifice...Cum la jocurile din Olympia participau bãrbaþi din toatã Grecia Anticã Continentalã e foarte probabil ca ºi atunci vreun suporter grec din Iberia sã-i strige unuia din Elis " mu.ie bã ãstora din Elis" or something (chiar, cum înjurau grecii antici ?...mîncaiai poola lu zeus..lol..nope cã ãsta era deja un compliment..en fine)
Una peste alta, sportul a fost ºi este o formã de refulare a instinctului rãzboinic care pulseazã în specia umanã. Probabil cutumã mult mai veche decât legitimarea ei în localitatea de lângã muntele Olympos, ºi atribuitã probabil vreunei cãpetenii de trib miloase ºi imaginative care a avut inspiraþia sã schimbe lupta cu parul într-o luptã mult mai simbolicã ºi mai ...economicã.
Cît priveºte disciplinele sportive ºi ataºamentul pentru una în detrimentul alteia...asta þine mai degrabã de cunoaºtere ºi practicã decât de "gust"
Mie, de pildã, nu-mi place biliardul ºi deci nici snooker-ul pt. cã nu ºtiu sã joc. Pun pariu cã Leonard joacã foarte bine biliard ºi cã ataºamentul lui pt. sportul ãsta nu e pur vizual. Sau, dacã admitem cã nu ºtie practic sã joace, e familiarizat cu regulile lui, ºi cã îl înþelege.
Când îi spuneam lui Supastar cã "pun pariu cã eºti premiant" mã refeream cordial la ideea cã în ºcoalã toþi premianþii erau varzã la fotbal (ºi în genere la sport) deºi nu toþi îl dezavuau. Ba unii îl iubeau dar pt. cã erau prea varzã, noi ãºtia mai ne-premianþi îi puneam în poartã unde, evident, apãrau execrabil.
Well, Herberte, n-ai idee cât de mult mã enerveazã ºi pe mine festivismul cu care se îmbracã fiecare event fotbalistic de anvergurã. Reporterii ãia imbecili îºi epuizeazã toate întrebãrile legitime ºi încep apoi fie sã le reitereze tembeloid fie sã punã unele absolut cretine.
Toatã garnitura care îmbracã fotbalul românesc, de la jucãtorii înºiºi pe care îi ador doar când se exprimã în teren, când se exprimã ( pentru cã altfel, sunt monumente de prostie) trecând prin presa de " specialitate" absolut idioatã, prin "suporterii" retarzi ºi conducerile cu IQ de nevertebratã, mã dezgustã teribil.
Fac eforturi sã nu-i confund cu jocul în sine.
Cã tot am aberat off-topic (deºi gãsim ºi pe-aici ceva paradoxuri) îmi plac urmãtoarele sporturi: rugby-ul (spunea cineva, somwhere) fascinant, un joc colectiv, bãrbãtesc, bazat pe forþã fizicã ºi inteligenþã.
boxul- la fel, condiþie fizicã, genetic, ºi inteligenþã.
hochei-ul - super tare joc, frumos, joc colectiv, vizual etc.
Tenisul de masã
culturismul
Gimnastica
Polo and some more
PS: Pt. Bulumulu : aºa crede domnul ãla irlandez, cã Vesticii sunt mai deºtepþi, a silly of course ( probabil ºi-o fi spus cã dacã tot Estul a acceptat comunismul o jumãtate de secol nu are cum sã fie deºtept or something) :lol: