Originally Posted by BeNnY:
|
Chestia e ca Crash nu e un film care rezista vizionarii numarul 2 si gandirii. Cand il vezi pare ok, e bine facut, dupa ce te gandesti un pic e de-a dreptu jenant cat e de tezist si gen "let's all come together now". Si asta e exact genul de chestie pe care o premiaza cacademia.
|
Originally Posted by notorious:
|
cu parere de rau, dar tot nu sunt de acord. 'magnolia', 'ordet' si 'pulp fiction' difera la nivel de conceptie de 'crash' si tocmai de aceea 'miracolele' ce au loc acolo sunt nu numai justificate, dar de-a dreptul necesare (adica, pt forma finala a filmului) ! 'ordet' e, pana la un punct, melodrama si teatru (vezi si bergman cu ocazia asta), iar dincolo de asta devine mai degraba o parabola, un film simbolic (ALS, ajuta-ma putin, ca tu esti expert in dreyer); la fel cum este si 'alphaville'-ul lui godard. 'pulp fiction' este forma regizorala maxima a unui copil terbibil (tarantino) si, din nou, NU este pe aceeasi pagina cu 'crash'. nimeni nu cred ca a luat in serios 'pulp fiction', acolo era vorba de altceva: de un stil regizoral, poate nu nou, dar 'improspatat', verva situatiilor, de ce nu, chiar oda puterii 'cuvantului'. :) (si oricum, ca fapt divers, nu 'impuscarea' fetitei ma deranjase in 'crash', ci celelalte asa-zise 'twist'-uri.)
'crash' iti intretine timp de o ora senzatia ca te uiti la un film 100% realist, transant, care loveste exact unde societatea americana credea (sau arata 'celorlalti') ca a reusit, in speta sa treaca peste prejudecatile rasiale. pana la urma, cred ca tot asta a fost ceea ce i-a impresionat atat de tare pe americani,dar mai ales pe noi, 'restul': am realizat ca, pana si in societatea cea mai democratica dintre toate, exista inca aceasta problema arzatoare ! o spunea, de exemplu, cu jumatate de gura, si 'monster's ball', insa acolo personajele sale aveau mult mai mult suflet, mult mai multe trairi. nu era un film tezist. :(
|
ce-aveþi, domne, sunteþi obsedaþi toþi de cuvîntul 'tezist'? uºor mai catalogaþi
Crash nu are decît ca efect secundar teza rasismului. e vorba de relaþiile ºi comportamentele interumane, în general. nu m-a fãcut mai rasist sau mai nerasist decît eram. existã urã ºi între oameni de aceeaºi rasã. nu ºtiam nimic despre el înainte sã-l vãd. vizionîndu-l, mi s-a pãrut la un moment dat prea particular, cã prea trateazã numai tema rasialã. dar post-vizionare mi-a rãmas senzaþia filmului fãrã a mã gîndi la negri, albi, etc. e un film uman universal.
la fel ºi Brokeback Mountain. înainte sã-l vãd tot auzeam/citeam despre el peste tot: vai, film gay, tabu, minoritatea homosexualã. ei aº! poate fi privit ca relaþia între doi prieteni foarte buni sau doi fraþi care þin foarte mult unul la celãlalt sau un bãrbat ºi o femeie într-o iubire interzisã sau ca pe o chestie a ta intimã pe care o þii secretã ani de zile ºi încerci sã-þi continui viaþa. de altfel, autoarea cãrþii dupã care s-a ecranizat e o femeie. s-a folosit ideea cu doi gay pentru cã aºa mergea mai bine povestea dramaturgicã. de asemenea, nu m-a fãcut mai pro-gay sau anti-gay decît eram.
la fel ºi Moartea Domnului Lãzãrescu. toþi l-au apreciat ca fiind un film care criticã puternic sistemul medical românesc (deci tezist). ori ºi regizorul a spus cã e vorba de natura omului în general. iarãºi tezismul e doar un efect secundar.
vreþi nu vreþi, anu ãsta a fost o excepþie ºi a luat cine trebuie la categoriile principale. n-a luat nici un film oscar la mai mult de 3 categorii, faþã de anii trecuþi în care flood de statuete pentru un anume film.