|
de acord, chestiile cu pricina pot fi interpretate in cheie postmodernista, dar folosind logica asta orice pastisa poate fi considerata parodie subtila si orice film, oricat de slab, poate beneficia de scuza ca regizorul, asemenea lui monsieur jourdain, facea postmodernism fara sa stie...
joaca cu stereotipurile e foarte agreabila uneori (fratii coen se pricepeau foarte bine la trebusoara asta, in zilele lor bune), dar putina subtilitate nu strica - iar subtilitatea cam lipseste din scenele de care ma plangeam eu mai deunazi.
|