Originally Posted by Alex Leo Serban:
|
nu contest 'rezultatele studiului audio' (& video), dar cum se explica - atunci - k mie imi placeau dreyer & bergman & antonioni si la 18-20 de ani!? de ce nu simteam aceeasi nevoie de adrenalina?
|
1. era ºi altã epocã. eºti din altã generaþie (pe care e normal sã o îmbrãþiºeze ºi unii din prezent, selectiv) ºi nu zic asta cu dispreþ. ºi taicã-miu e fan Kurosawa, Bergman, Bunuel ºi mã mai contrazic cu el cîteodatã dar asta e. bine cã avem ºi unele preferinþe comune.
2. vîrsta fizicã nu coincide întodeauna cu vîrsta biologicã.
Originally Posted by st3fan:
|
Chestia cu sunetul sta in picioare, dar faza cu ritmul si varstele...chiar nu exista asa ceva.Ca Hollywoodul a tampit marea majoritate a publicului prin filme proaste dar care sa iti creasca adrenalina, e alta treaba.
|
nu generaliza. nu mã refeream filme gen action de toatã jena, ci la cinematografie mult mai rafinatã de tipul Oliver Stone, Roger Avary, Guy Ritchie (exemple din fiecare ºtiþi cu toþii), Jang Sun-Woo (Resurrection of the Little Match Girl). Mi-a crescut adrenalina progresiv ajungînd spre final sã-mi sarã inima din piept ºi la iranianul Majidi cu Children of Heaven. e incredibil cum poa' sã filmeze (ºi sã monteze) secvenþa de maraton. Îi prefer de departe pe aceºtia unui Gus Van Sant de pildã.
p.s. nu înþeleg de ce discutãm la 'A History of Violence' despre asta. ritmul sãu e ok, nu se situeazã la nici una din exteme.