Ia-n te uitä, cum se dä pe brazdä M0n0 si sare din film bun în film bun! Asa, vezi!
Numa', grij', dragule, cä desi nota datä de tine e pä felie, cu citirea filmului ai luat-o nitelus pe de läturi. Nu "prezintä viata în institutiile psihiatrice din America..." si tot ce-ai adäugat pe urmä în acelasi sens - chiar dacä ästa e contextul dramaturgic, la prima vedere. "Prezintä viata" în SOCIETATEA OMENEASCA - este o metaforä politicä (de ce crezi cä pe unul dintre negrotei îl chema Washington?), o frescä socialä si o radiografie o conditiei umane în lume. Cu discretie si färä rigiditatea parabolei, majoritatea personajelor sunt niste arhetipuri -McMurphy si Bromden, "revolutionarii"; Nurse Ratched, "autoritatea executivä" (evident!); Dr. Spiwey, "autoritatea onorificä" (supremä si impotentä); Harding, "intelectualul neputincios"; Billy Bibbitt, "adolescentul timorat"; etc., etc.
Iar cel mai tragic lucru e cä NU EXISTA IESIRE. Teoretic, autoritatea are dreptate (experti psihiatri au confirmat cä Nurse Ratched se poartä absolut corect cu pacientii). Numai cä, asa cum lesne ne putem da seama, TOT NU E BINE. Nu asta e solutia! Nu-ti mai rämâne decât s-arunci naibii mägäoaia de marmurä prin geam si sä te duci pe pustii.
Concluzia: omenirea mai are MULT pânä sä-si gäseascä drumul!