Slow, dar placut....te inavaluie usor usor in atmosfera prin muzica excelent aleasa-nu ma suprinde la Cameron Crowe
-si te amuza, te induioseaza putin pe alocuri, te monteaza optimist pe ideea ca niciodata nu e prea tarziu sa faci pace cu tine insuti si sa apreciezi cu adevarat "familia"-pentru ca asa ca sa citez aproximativ din personajul lui Susan Sarandon "sunt primii si cam singurii carora le pasa de tine".
Orlando Bloom joaca mai bine ca de obicei...poate o fi mai talentat pe comedie
, iar Kirstin Dunst e excelenta ca de obicei...Pe alocuri mi-a adus aminte de Jerry McGuire si prin alte locuri artificiul mi s-a parut putin cam prea evident, dar imediat venea cate o scena-a se vedea momentele cu copilul-bestie care da curcanul pe jos, zbiara ca sirena si vomita pe invitati sau Chuck si Drew imbratisandu-se cu lacrimi in ochi si clinchet de sticle de bere in buzunarele de la halate in holul hotelului-care e atat de reala si amuzanta incat impresia precedenta de "cusatura" la vedere dispare.