[ogto]

Maria Full of Grace

Maria e o fata tipica de 17 dintr-un orasel/satuc/comuna simpla (care cultiva droguri prin spatele satului unde nu vedem noi), fara pretentii, fara posibilitati, fara un viitor sclipitor, destinata unei vieti mediocre. Exact genul de fata de care nu auzi vreodata la stiri ca e violata sau moarta printr-un gang. Traieste "the columbian dream".

Dar ramane insarcinata cu un baiat pe care-l nu-l iubeste si care n-o iubeste, nu vrea sa se casatoreasca cu el, isi pierde slujba ordinara la un atelier de preparare a trandafirilor si din nevoie de bani hotareste sa devina "purtatoare", de droguri. Inghite n 'pastile' ce contin, probabil, heroina columbiana de inalta calitate, garantat sa-ti satisfaca nevoile narcomane, at a reasonable price. Apoi o trimit in america unde va 'livra' marfa si o va clati cu pasta de dinti and so you get minty-fresh 100% pure columbian crack.

Ca in Lijia 4-ever, povestea e inspirata din stirile de la ora 7, (melo)drama tarancilor sarace si ce fac ele pentru bani si nemernici ce abuzeaza de ele. Spre deosebire de Lijia 4-ever, nu-ti baga pe gat suferinta fetelor, nu te manipuleaza cu imagini macabre, cinice, intunecate, momente de maxima inocenta a fetelor urmate de violuri anale consecutive. Filmul se sustine prin ritmul bine gandit (nu prea mult close-up pe maria, nu prea putine imagini din avion), prin suspansul artificial care-l traiesti odata cu Maria, prin imagini vagi a unei cazi plina de sange de la fata care n-avut norocul de a duce afacerea pana la capat. Aici evolutia fireasca a povestii, asa cum am simti ca s-ar intampla in realitate, captiveaza si nu prezinta drama fetei prinsa la mijlocul unei lumi nebune de droguri, plina de sange, hollywood-isme ai actiune fortata, ci aventura lui Maria (actrita care in unele momente seamana vag cu Christina Ricci) care se lasa de taiat trandafiri si alege o alta cariera de 'transporter'.

Testul mare pentru orice asemenea film este: Oare imi pasa de aventura realista si dura a acestei fete? Reuseste sa fie interesant, emotionant si captivant, uneori perturbant de direct (toata secventa cu avionul si aeroportul sau baia plina de sange mentionata mai sus), digerabil si sa nu ma simt manipulat ca o casnica ce vede telenovele care au poll-uri pe net ca sa decida cine moare in sezonul respectiv. Da, e putin prea optimist, Maria e prea frumoasa, draguta, melodia de la final e cam labaroasa, grasa e antipatica, totul se termina cu bine dar Marston intelege ca e nevoie de asa ceva pentru a duce filmul la un punct culminant, la un deznodamant si in final la o mica concluzie. E inspirat din Stirile de la ora 7, dar nu face docu(melo)drama ci construieste o POVESTE in jurul ideii.