[Terror_IST]

“Conspiratia din Sevillia” – Arturo Perez-Reverte
Dupa tsunamiul starnit de Dan “Umberto Eco on Steroids” Brown cu al lui “The DaVinci Code” am privit destul de sceptic si uneori chiar amuzat titluri de thrillere cu tenta religioasa, cu denumiri care mai de care mai mistice & pompoase care se laudau cu intrigi incendiare la fel de tensionate ca si bestseller-ul atat de controversat. Astfel, am evitat sa intru in contact cu tot felul de coduri sparte, mistere ale manuscriselor sau societati secrete. Mi-a atras insa atentia aceasta “Conspiratie din Sevillia” mai mult prin elogiile aduse autorului (ilustru necunoscut pentru mine) care se pare ca s-ar numara “printe primii zece romancieri cu cele mai mari vanzari din lume”.
Doua lucruri destul de important ar fi de mentionat de la inceput: in primul rand cartea a fost scrisa in 1995 si in al doilea rand titlul original este “La piel del tambor” tradus in engleza “The Seville Communion”. Astfel, “conspiratia” din traducerea titlului in limba romana nu prea isi are sensul pentru ca in contextul actual asociaza cartea cu genul mai sus mentionat (thrillerul religios bombastic care bazandu-se pe amanunte mai mult sau mai putin corecte, loveste in dogmele unei biserici si asa in declin) si tind sa cred ca aceasta traducere a fost facuta deliberat. Am mentionat toate acestea tocmai pentru a evidential ce NU reprezinta romanul lui Perez-Reverte.
“Conspiratia din Sevillia” este inainte de toate un roman dedicat superbului oras spaniol, un oras care inca mai pastreaza parfumul trecutului, o citadela invaluita in mister care parca refuza sa accepte inevitabila modernizare. Actiunea se petrece vara, intr-o atmosfera caniculara cand un preot-soldat este trimis de Vatican sa faca o ancheta in legatura cu o biserica care trebuie demolata. Intriga romanului este destul de simpla si nici actiunea nu se complica fara rost. Pe fondul caldurii insuportabile, “demonii” preotului se contopesc cu realitatea dramatica in care personaje vii se zbat pentru supravietuire, fiecare purtand un stigmat adanc. Actiunea cartii nu e nicidecum alerta iar violenta desi prezenta trece intr-un plan indepartat. Accentul cade pe personaje, pe relatiile dintre acestea si pe conflictul interior al fiecaruia.
Nu este un roman extraordinar, este destul de lung iar unii il pot considera plictisitor deoarece decurge lent si nu ofera revelatii socante a la Dan Brown dar ofera in schimb niste personaje complexe antrenate intr-un conflict cu substrat moral. Din punctual meu de vedere insa merita citit si judecat tinand cont si de faptul ca a fost scris acum un deceniu..