|
Intr-adevär, muzica poate fi oarecum "periculoasä" pentru film - în sensul cä riscä sä denatureze perceptia. Câteva exemple:
- "Crucisätorul Potemkin". Evident, filmul era mut, si träia numai prin imagine. Pe urmä, i-au fäcut versiunea sonorä, aplicându-i o muzicä propagandisticä foarte bine compusä. Ei bine, devenea foarte greu sä mai urmäresti estetica decupajului si a montajului, cu acordurile alea în urechi! La facultate, ceream sä-i închidä sonorul.
- "Al treilea salt mortal", Al G. Croitoru, 1980. O peliculä de o idiotenie si un dilentantism patologice. Numai cä Temistocle Popa i-a compus o partiturä foarte inspiratä. Din päcate, filmul era atât de nul (ENERVANT de prost!), încât nici muzica nu-l salva - ba chiar, fäcea vizionarea si mai nepläcutä, prin contrast: din boxe se auzea ceva bun, si pe ecran vedeai fraze cinematografice comparabile cu "locatari care face zgomot s-au larmä dupe orele 22 v-or fii amendatii conf. legi".
- Numeroase filme strict comerciale mediocre sau submediocre, pe care o muzicä lucratä profesionist le face sä parä mai onorabile decât sunt (fenomen remarcat mai ales la filme de actiune si melodrame).
Dar, mä rog, ar fi multe de spus...
Aviz amatorilor: dezvätati-vä de moda asta lansatä de americani si care ne-a îmbolnävit si pe noi, de a numi muzica unui film "soundtrack". COLOANA SONORA constä din dialoguri, zgomote, ambiante si muzicä. MUZICA E MUZICA, DA???
* * *
Si-acum, dacä tot e vorba sä pomenesc douä si numai douä filme pe care personal le consider cele mai bune sub aspectul muzicii (NU al întregului soundtrack!), ia sä vedem... E greu, cä-s cu zecile, asa cä inevitabil voi alege doar semi-reprezentativ. In fine - hai sä zicem asa:
- "West Side Story", Robert Wise, m. Leonard Bernstein
- "La Strada", Federico Fellini, m. Nino Rota
Iar dacä-i vorba de întregul SOUNDTRACK, punem:
- "2001: A Space Odissey", Stanley Kubrick
- "Stalker", Andrei Tarkovski
|