[obvious]

ghost world - perfect camp pana la un punct.povestea unor alienati simpaticuti, o clara lipsa de comunicare si incoerenta intre replici, de altfel cu foarte mult farmec usurel de duminica dupa amiaza.scarlett a mea doing what she does best, with a twist.vocea ragusita vine de undeva dintr-o lipsa de siguranta mult mai sanatos jucata decat noua ei persona hollywoodiana.thora birch ascunsa prea mult dupa trucuri exterioare, refacand aporape pas cu pas american beauty, sau invers (nu mi-am dat silinta sa ma uit la cronologie). steve buscemi, you know him, you love him, you cannot fuckin leave without him. da, am scris corect leave.
destul de planul trei.charming nevertheless in atitudini tomnatice tandre post-coitale. nesigur, altfel scelerat decat il stim noi. de fapt, incet incet toti se chinuie sa exploateze "altfel" zona asta din ce face el.
cromatic frumos si obositor. altfel decat my usual clear-deaftone-grey-accenty prefference. mult rosu, mult verde, mult alba. si mici gloante de fuchsia si galben. totul e perfect pana mici nostri inadaptati devin un fel de film orientat spre masa adolescentina si parasesc zona autista din care pornise filmul foarte bine. 8/10

glengarry glen ross- so shoot me. genial. un fel de hai sa luam "big kahuna" si sa mai injectam cateva nume puternice carora sa le trantim monoloage inefabile, interminabile si perfecte pe cap, sa vedem cum se descurca ei de bien si in codul lor. si (gee, who would've seen that coming?) obviously iese exact produsul senzational, testosteron artistic. (vezi eterna repetitie cu world of men, pacino).
previzibil si foarte bun. e departe de a fi filmul lui james foley. e filmul lui MAMET si al actorilor. e inca o ocazie pentru al pacino de a-si testa frazarea fascinant-defectuoasa (the man is as gorgeous as ever) in discurs, ocazia perfecta pentru jack lemmon sa fie cel mai puternic atu al filmului (he tends to do that), fragil, batran, cu vocea desueta a unor ani 60 morti sau amortiti in costumul si figura lui.spacey, pentru prima oara, devine planul trei, si incercarile lui de a iesi din ce i se ofera dau prost.lipsa de optiune clara. incearca sa devina subversiv dupa ce statutul lui si ce i se confera de catre celelalte personaje ar fi mina de aur.dar el revine incet incet la vocea lui, la inflexiunile perverse de melasa, exact cand nu trebuie (mica exceptie-momentul acuzarii lui lemmon).
fratele baldwin.bun, liniar si sanatos.
ed harris-senzational, alaturi de alan arkin cu care se lanseaza in luuungi dialoguri cat se poate de teatrale . si aici iese la suprafata mamet si arata cat de dramaturg de teatru este si cum isi iubeste actorii si cuvintele.
egoism de mare calitate.