Cinemagia Forum - View Single Post

Pitbull · 01 Aug 2005, 00:14

Dar, basca scenariile, stiu de la cine-am învätat atâtea matematici, cât sä-mi asigur cinciu' ca la chiori, în clasa a XI-a. Carabät nu era un personaj cinematografic, dar profu' meu particoler ERA. Asa, deci, si prin urmare...

Deprato Stefänescu

În iarna anilor 1977-1978, eram în clasa a XI-a si mä uitam pe tablä, la orele de mate, tot mai ca vitelul la poarta nouä.
Se apropia bacul, încä nu mä hotärâsem sä dau la regie imediat dupä liceu, asa cä nu mä puteam culca pe urechea dirigäi (o Doamnä si o Prietenä unicä, va apärea si ea în acest topic la un moment dat), care mä întelegea si-mi pretindea sä stiu doar de-un 5 si nimic mai mult. Luasem treapta a II-a în urma meditatiilor cu Romulus (Tutu) Stefänescu, un informatician care mai era si un meditator de mate EXCELENT. Dar Tutu se cäsätorise si plecase în Suedia, asa cä am ajuns la tatäl lui, celebrul meditator de matematicä DEPRATO STEFÄNESCU.
Niciodatä n-am sä-l uit pe acest personaj extraordinar.
Mama lui era Baroana De Prâteau, din Franta, iar numele ei devenise acronimul lui: "Metoda de Dezvoltare a Exactitätii, Perspiacitätii, Räbdärii, Atentiei, Tenacitätii si Observatiei" (D.E.P.R.A.T.O.). Locuia într-o vilä de pe strada Leonida Varnali din Buzesti, într-un apartament cu douä camere dintre care una era exclusiv salä de meditatii (în cealaltä locuiau tânära lui sotie si fiul lor de un an, desi Deprato era trecut de saizeci!). Un bätrân încä verde, viguros, energic, cu trupul si chipul masive si compacte, pär des si alb ca argintul, träsäturi cärnoase si ochelari fumurii cu rame groase, si un glas robust, viguros.
Apreciindu-i forma capului si a mâinilor, dupä principiile fiziognomoniei si ale chiromantiei, deduc cä temperamentul lui era dominat în primul rând de sentimente si instincte (desi, neîndoielnic, era si un om foarte inteligent). Combina intempestiv träsäturile colericilor si ale sangvinilor.
În acea camerä veneau zilnic câte patru serii de elevi: douä dimineata, douä dupä-amiaza, pentru câte douä ore si jumätate fiecare. O serie consta din 10-20 de elevi. Deprato lucra intensiv, în flux continuu.
Fiecare serie era ierarhizatä, asa cä elevii se ajutau între ei, iar Deprato coordona totul. Metoda era impecabilä si functiona cu o precizie de ceasornic.
Unele serii constau exclusiv din elevi de la scolile ajutätoare, trimisi la el în mod organizat. Deprato ne spunea cä unii dintre acesti retardati, pregätiti de el, deveniserä matematicieni (ceea ce, psihologic vorbind, e foarte posibil, dacä stäm sä ne gândim cä, în fond, o minte înapoiatä poate fi ajutatä foarte usor sä asimileze o disciplinä de gândire riguroasä. "Forrest Gump" nu era o dudä!)
Dar cele mai interesante si spectaculoase erau tabieturile, ticurile si inventiile verbale ale lui Deprato. Asa cum am arätat mai sus, avea un temperament coleric-sangvin. Iatä câteva exemple:

La Deprato, reducerea termenilor asemenea în ecuatii se numea "pudrare". Exemplu: "Ästa cu ästa se pudreazä, si-ti rämâne asa..."

La Deprato, fiecare algoritm de rezolvare a câte unei categorii de exercitii se numea "pâinea cu unt". Exemplu: "Asa scrie-n pâinea cu unt? Ia dä paginile înapoi si mai citeste-o!"

(Unui elev care nu-si fäcuse exercitiile):
"Si cine vrei sä ti le facä, eu? (Räcnet): EU??? (Sufocat): Ah, nu mai pot! Mi se face räu... (Se aseazä pe scaun, fäcându-si vânt): Gata, suspendäm ora... Plecati cu totii acasä... (Priviri socate ale alevilor din jur): Nu... stati... mi-e mai bine... Haideti, sä continuäm..."

(Unei grupe de la o masä, coordonatä de o elevä mai avansatä):
"Hiii, ce-ai fäcut aici, nefericito...? Ce-ai fäcut, nefericitä micä...!? Si ia uite cum s-au luat dupä ea, cu totii... Cu TONTII, cum s-au luat dupä ea...!"

(Unui elev care se gräbise sä facä o operatie înainte de a le face pe altele, conform algoritmului de rezolvare):
"Tu, sä te urci la etajul sase, când încä nu-s puse planseele? Cum sä te duci cu mobila, CÄ CAZI!!!"

(Mie, care eram bâtä la matematicä - desi lui i se näzärise cä de fapt as avea mult talent, si mä dominau doar niste näravuri rele deprinse de prin scoli):
"Tu, Mihnea, esti ca un covor persan pe care si-a fäcut nevoile o gäinä. Eu te tot curät, si tu iar aduci gäina, sä se gäinäteze pe tine!"

(Tot mie, când fäceam în ordine perfect inversä operatiile unui anumit algoritm):
"Adicä tu, când mäturi scara, o iei de jos în sus? Mäturi fiecare treaptä, si pe urmä te duci pe aia de deasupra si dai mizeria jos, unde-ai fäcut deja curat? Vezi, n-ai fi un bun... mäturätor matematic!"

Un an mai târziu, în clasa a XII-a, deja mä pregäteam pentru admiterea la regie, si nu mai lucram cu Deprato. În noiembrie, 1978, tata a murit de cancer. Deprato a väzut în ziar si m-a sunat, cu oferta de a mä medita în continuare, absolut pe gratis. I-am multumit si i-am spus cä nu mai era nevoie, datä fiind facultatea pe care mi-o alesesem. M-a felicitat pentru optiune si mi-a urat succes.
Iar epilogul relatiei mele cu Deprato a fost de-a dreptul spectaculos!
Înainte de a vi-l povesti, vä recomand sä recititi exemplele de coincidente incredibile relatate de Stanislav Grof, pe care le-am reprodus acum câteva luni în topicul ästa:

Ei bine, în 24 iulie, 1979, s-au afisat rezultatele si am väzut cä intrasem la regie. Vä puteti lesne închipui cä a fost cea mai fericitä zi din viata mea.
A doua zi, umblam prin oras pentru diverse cumpäräturi si pregätiri de vacantä.
Dimineata, intru în alimentara de pe Brezoianu (în unghiul cu sträduta care porneste de vizavi de Sala Palatului, pe sub coloane). Imediat, îl väd pe Deprato la coadä. Pornesc într-acolo încântat, sä-l anunt cä luasem admiterea... dar, apropiindu-mä, observ cä nu era el, ci un om care-i semäna aproape aidoma.
(Retineti - Deprato Stefänescu avea o fizionomie foarte aparte: un cap masiv, în formä de glont, fälci late, träsäturi cärnoase, nas bocänat, pär alb strälucitor si foarte des, pieptänat pe spate, ochelari fumurii cu rame negre groase.)
Bun, nici o problemä. Cumpär ce aveam de cumpärat, si-mi continuu drumul.
Ajung la agentia de voiaj de pe coltul cu Eforiei si intru sä-mi iau bilet de tren pentru Mangalia - 2 Mai. La un ghiseu, pe cine väd? Deprato! Pornesc spre el... si, din nou, era UN ALT BÄRBAT care de la distantä îi pärea frate geamän!
Pe la prânz, pe altä stradä din centru, iar îl väd pe Deprato - si... evident, era tot o sosie - DIFERITÄ DE PRIMELE DOUÄ!
(Deja bänuiam la ce sä mä astept...

)
În sfârsit, pe la ora cinci dupä amiaza, trec iaräsi pe Brezoianu... Si, în fata aceleiasi alimentare unde dimineata väzusem prima sosie, era parcatä Lada galbenä a lui Deprato! Înäuntru, el cu familia! Îl salut, îi spun de admitere, se bucurä, mä felicitä cälduros...
De-atunci, nu l-am mai väzut. Doar peste vreo zece ani, dintr-un anunt la mica publicitate, am aflat cä încä mai continua sä dea acele incomparabile meditatii la matematicä.
Ulterior, în 1990, i-am schitat portretul în scenariul "Al treilea ochi", care s-ar fi vrut un «Les quatre cents coups» românesc, a fost acceptat de casa de productie Solaris a lui Pita... dar n-a intrat în productie niciodatä.

01 Aug 2005, 00:14	#178
Pitbull Unlikely Messiah Join Date: Dec 2004 Location: Bucharest Posts: 16,822	Dar, basca scenariile, stiu de la cine-am învätat atâtea matematici, cât sä-mi asigur cinciu' ca la chiori, în clasa a XI-a. Carabät nu era un personaj cinematografic, dar profu' meu particoler ERA. Asa, deci, si prin urmare... Deprato Stefänescu În iarna anilor 1977-1978, eram în clasa a XI-a si mä uitam pe tablä, la orele de mate, tot mai ca vitelul la poarta nouä. Se apropia bacul, încä nu mä hotärâsem sä dau la regie imediat dupä liceu, asa cä nu mä puteam culca pe urechea dirigäi (o Doamnä si o Prietenä unicä, va apärea si ea în acest topic la un moment dat), care mä întelegea si-mi pretindea sä stiu doar de-un 5 si nimic mai mult. Luasem treapta a II-a în urma meditatiilor cu Romulus (Tutu) Stefänescu, un informatician care mai era si un meditator de mate EXCELENT. Dar Tutu se cäsätorise si plecase în Suedia, asa cä am ajuns la tatäl lui, celebrul meditator de matematicä DEPRATO STEFÄNESCU. Niciodatä n-am sä-l uit pe acest personaj extraordinar. Mama lui era Baroana De Prâteau, din Franta, iar numele ei devenise acronimul lui: "Metoda de Dezvoltare a Exactitätii, Perspiacitätii, Räbdärii, Atentiei, Tenacitätii si Observatiei" (D.E.P.R.A.T.O.). Locuia într-o vilä de pe strada Leonida Varnali din Buzesti, într-un apartament cu douä camere dintre care una era exclusiv salä de meditatii (în cealaltä locuiau tânära lui sotie si fiul lor de un an, desi Deprato era trecut de saizeci!). Un bätrân încä verde, viguros, energic, cu trupul si chipul masive si compacte, pär des si alb ca argintul, träsäturi cärnoase si ochelari fumurii cu rame groase, si un glas robust, viguros. Apreciindu-i forma capului si a mâinilor, dupä principiile fiziognomoniei si ale chiromantiei, deduc cä temperamentul lui era dominat în primul rând de sentimente si instincte (desi, neîndoielnic, era si un om foarte inteligent). Combina intempestiv träsäturile colericilor si ale sangvinilor. În acea camerä veneau zilnic câte patru serii de elevi: douä dimineata, douä dupä-amiaza, pentru câte douä ore si jumätate fiecare. O serie consta din 10-20 de elevi. Deprato lucra intensiv, în flux continuu. Fiecare serie era ierarhizatä, asa cä elevii se ajutau între ei, iar Deprato coordona totul. Metoda era impecabilä si functiona cu o precizie de ceasornic. Unele serii constau exclusiv din elevi de la scolile ajutätoare, trimisi la el în mod organizat. Deprato ne spunea cä unii dintre acesti retardati, pregätiti de el, deveniserä matematicieni (ceea ce, psihologic vorbind, e foarte posibil, dacä stäm sä ne gândim cä, în fond, o minte înapoiatä poate fi ajutatä foarte usor sä asimileze o disciplinä de gândire riguroasä. "Forrest Gump" nu era o dudä!) Dar cele mai interesante si spectaculoase erau tabieturile, ticurile si inventiile verbale ale lui Deprato. Asa cum am arätat mai sus, avea un temperament coleric-sangvin. Iatä câteva exemple: La Deprato, reducerea termenilor asemenea în ecuatii se numea "pudrare". Exemplu: "Ästa cu ästa se pudreazä, si-ti rämâne asa..." La Deprato, fiecare algoritm de rezolvare a câte unei categorii de exercitii se numea "pâinea cu unt". Exemplu: "Asa scrie-n pâinea cu unt? Ia dä paginile înapoi si mai citeste-o!" (Unui elev care nu-si fäcuse exercitiile): "Si cine vrei sä ti le facä, eu? (Räcnet): EU??? (Sufocat): Ah, nu mai pot! Mi se face räu... (Se aseazä pe scaun, fäcându-si vânt): Gata, suspendäm ora... Plecati cu totii acasä... (Priviri socate ale alevilor din jur): Nu... stati... mi-e mai bine... Haideti, sä continuäm..." (Unei grupe de la o masä, coordonatä de o elevä mai avansatä): "Hiii, ce-ai fäcut aici, nefericito...? Ce-ai fäcut, nefericitä micä...!? Si ia uite cum s-au luat dupä ea, cu totii... Cu TONTII, cum s-au luat dupä ea...!" (Unui elev care se gräbise sä facä o operatie înainte de a le face pe altele, conform algoritmului de rezolvare): "Tu, sä te urci la etajul sase, când încä nu-s puse planseele? Cum sä te duci cu mobila, CÄ CAZI!!!" (Mie, care eram bâtä la matematicä - desi lui i se näzärise cä de fapt as avea mult talent, si mä dominau doar niste näravuri rele deprinse de prin scoli): "Tu, Mihnea, esti ca un covor persan pe care si-a fäcut nevoile o gäinä. Eu te tot curät, si tu iar aduci gäina, sä se gäinäteze pe tine!" (Tot mie, când fäceam în ordine perfect inversä operatiile unui anumit algoritm): "Adicä tu, când mäturi scara, o iei de jos în sus? Mäturi fiecare treaptä, si pe urmä te duci pe aia de deasupra si dai mizeria jos, unde-ai fäcut deja curat? Vezi, n-ai fi un bun... mäturätor matematic!" Un an mai târziu, în clasa a XII-a, deja mä pregäteam pentru admiterea la regie, si nu mai lucram cu Deprato. În noiembrie, 1978, tata a murit de cancer. Deprato a väzut în ziar si m-a sunat, cu oferta de a mä medita în continuare, absolut pe gratis. I-am multumit si i-am spus cä nu mai era nevoie, datä fiind facultatea pe care mi-o alesesem. M-a felicitat pentru optiune si mi-a urat succes. Iar epilogul relatiei mele cu Deprato a fost de-a dreptul spectaculos! Înainte de a vi-l povesti, vä recomand sä recititi exemplele de coincidente incredibile relatate de Stanislav Grof, pe care le-am reprodus acum câteva luni în topicul ästa: Ei bine, în 24 iulie, 1979, s-au afisat rezultatele si am väzut cä intrasem la regie. Vä puteti lesne închipui cä a fost cea mai fericitä zi din viata mea. A doua zi, umblam prin oras pentru diverse cumpäräturi si pregätiri de vacantä. Dimineata, intru în alimentara de pe Brezoianu (în unghiul cu sträduta care porneste de vizavi de Sala Palatului, pe sub coloane). Imediat, îl väd pe Deprato la coadä. Pornesc într-acolo încântat, sä-l anunt cä luasem admiterea... dar, apropiindu-mä, observ cä nu era el, ci un om care-i semäna aproape aidoma. (Retineti - Deprato Stefänescu avea o fizionomie foarte aparte: un cap masiv, în formä de glont, fälci late, träsäturi cärnoase, nas bocänat, pär alb strälucitor si foarte des, pieptänat pe spate, ochelari fumurii cu rame negre groase.) Bun, nici o problemä. Cumpär ce aveam de cumpärat, si-mi continuu drumul. Ajung la agentia de voiaj de pe coltul cu Eforiei si intru sä-mi iau bilet de tren pentru Mangalia - 2 Mai. La un ghiseu, pe cine väd? Deprato! Pornesc spre el... si, din nou, era UN ALT BÄRBAT care de la distantä îi pärea frate geamän! Pe la prânz, pe altä stradä din centru, iar îl väd pe Deprato - si... evident, era tot o sosie - DIFERITÄ DE PRIMELE DOUÄ! (Deja bänuiam la ce sä mä astept... ) În sfârsit, pe la ora cinci dupä amiaza, trec iaräsi pe Brezoianu... Si, în fata aceleiasi alimentare unde dimineata väzusem prima sosie, era parcatä Lada galbenä a lui Deprato! Înäuntru, el cu familia! Îl salut, îi spun de admitere, se bucurä, mä felicitä cälduros... De-atunci, nu l-am mai väzut. Doar peste vreo zece ani, dintr-un anunt la mica publicitate, am aflat cä încä mai continua sä dea acele incomparabile meditatii la matematicä. Ulterior, în 1990, i-am schitat portretul în scenariul "Al treilea ochi", care s-ar fi vrut un «Les quatre cents coups» românesc, a fost acceptat de casa de productie Solaris a lui Pita... dar n-a intrat în productie niciodatä.