|
Am scos de pe un raft din debara un vechi scenariu al lui Ray Arco, de la Hollywood, ca mosträ despre felul cum se redactau scenariile acum vreo zece-douäzeci de ani, si mi-a cäzut în cap tot raftul doldora de hârtii vechi. Imediat ce am avut un rägaz, m-am dus sä le adun în teancuri, ca sä le pun la loc.
Si, deasupra tuturor, zäcea un document drag mie, pe care de ani de zile renuntasem sä-l mai caut, stiind cä va apärea el la un moment dat, când m-oi astepta mai putin.
Povestea lui e urmätoarea:
În noaptea de 20-21 mai 1990, cu ocazia celebrelor alegeri de funestä amintire din "Duminica Orbului", fäceam parte dintr-o comisie electoralä, ca delegat al P.N.T.C.D. Dupä închiderea sectiei de votare, în timp ce puneam buletinele de vot în ordine ca sä le numäräm, au trecut pe la noi niscaiva ziaristi, inclusiv un francez. Am conversat cu el despre Golania, care tocmai atinsese apogeul, si cu acel prilej am luat o foaie de hârtie si i-am tradus "pe genunchi" celebrul "Imn al golanilor".
Dupä câteva säptämâni, ziaristul mi-a trimis o scrisoare, continând si copia xerox dupä pagina unei reviste francezä în care apäruse traducerea mea - împreunä cu "Soldatul de hârtie" al lui Boulat Okoujdjava. (Regret cä, de-atunci, am uitat despre ce revistä era vorba. Dar a mentionat-o si "România liberä", care nu peste mult a publicat la rândul ei traducerea.)
Asadar, iatä "Imnul Golanilor". Originalul din Piata Universitätii, si traducerea lui Mihnea Columbeanu, pe-atunci Golan Regisor, viitor (peste exact zece ani) Pitbull
|