|
apart from all the gorgeous women i've seen here (si credeti-ma baieti, stiu despre ce vorbesc), am mai vazut si un film, asa ca, two down, one to go...
Fow Pyng Hu: Paradise Girls
un film despre trei destine, care la sfarsit ajung impreuna. cam asa suna si ce scrie in descriptia filmului din ghidul festivalului, si de aia m-am dus...
insa a fost altfel. filmul povesteste trei povesti a unor fete din societati diferita, care fiecare au problemele lor. ca sa intalnesc la sfarsit, it's purely coincidental, si n-are nimic de facut cu restul destinelor... ele ajung in locul ala, undeva pe insulele Bali, si asista ca un shooting pentru o reclama.
despre show-biz este si povetse uneia dintre protagoniste. ea este model si semi-actrita, si trebuie sa munceasca din greu ca sa-si poate permite o operatie pentru fiul ei, care este grav bolnav de inima. povestea ei se termina bine, bazandu-se pe ideia: "life is about helping eachother". in rest, singura critica pe care o aduce este a lumii brutale si necrutatoare a show-biz-ului.
povestea a doua este despre o fata care nu stie ce sa faca cu dragostea pe care o simte. e este in tokyo, el ese in danemarca sau asa, si se intalnesc numai din cand in cand pentru un futai ceva intr-un hotel mic si ieftin din orasul ei natal. povestea ei arata numai scietatea in care se misca ea, una naiva si copilareasca, care se bazeaza pe principiile hedoniste ale societatii de entertainment din japonia. cand insa ea incearca sa se desprinda de lumea asta, este lovita de dezamagiri, si fuge pe insulele Bali.
ultima poveste este a unei fete din olanda sau asa, tot asiatica, care isi ajuta tatal intr-un imbiss cu specific chinez. lumea ei este una izolata, unde toti se stiu intre ei, si unde nimeni nu se desprinde de comunitatea lor mioritara. incestuozitatea asta o face sa fuga, si pentru ca tatal ei isi vandu-se imbisul pentru a se intoarce in china, ea are bani si pleaca in vacanta pe insulele Bali.
singura chestie care uneste cele trei filme, inafara de ultimele si primele scene, este critica adusa de regizor kitsch-ului din lumea asiatica. totusi, filmul nu atinge, nu impresioneaza, si nu emotioneaza in nici o frma. este banal, si se tine numai printr-o prestatie mediocra a actritelor principale pentru o apa furtunoasa.... de la mine, cu multa bunavointa (desi mult mai bine decat primul film de azi): 6,3/10
bine, hai ca trebuie sa fug din nou ca sa vad Lost and Found, si ca sa-i pot povestii lu' obvious. eu l-am vazut oricum deja, asa ca stiu ce ma asteapta... sunt curios cum o sa fie primit si aci.
salutare
|