|
Päi da, stim cum erau obligati sä facä filmele atunci - de-aia-i si iert "Actorului..." minciuna. Desi e cazul sä precizäm cä aici nu e doar un fitil materialist-dialectic strecurat ca sä se aprobe filmul, ci e tocmai baza povestirii. Si e cu atât mai perfidä, cu cât artistic e fäcutä BINE! Cel putin, legionarii lui Nicolaescu erau de o neverosimilitate de râdeau si curcile - toti räi si urâti de-ti venea s-o iei la fugä. Pe când portretele compuse aici de Ovidiu Iuliu Moldovan, Besoiu, Ciupercescu, Veroiu, aratä foarte credibil, SEAMANA DAR NU RASAR cu adeväratii legionari. Plus contextul international (care devenise o modä, desigur: cicä-n România anului 1937, toatä lumea era antifascistä si toti îl înjurau pe Hitler, într-un fel de viteazä disidentä anti-carlistä - aiurea-n tramvai!) Dar, mä rog... Passons...
Si, din nou, "...Monstrul", rämâne în pantheonul comediei românesti, mäcar pentru "aia cu bicicleta galbenä".
Nice o grijä, ai väzut cä ne-am înteles: mintenas muta-vor topicul pe tarlaua noasträ danubiano-ponticä.
|