rosemary's baby - roman polansky.
vazusem doar realizarile lui recente, pianistul, bitter moon [aici, dincolo de gesturi hollywoodiene - cap lasat pe spate in vremea unei felatii, reactie ce nu se potrivea cu firea lui Oscar (Peter Coyote), ori de faptul ca Emmanuel Seigner nu e atat de frumoasa precum Rebecca din carte in mintea mea, Polanski creca face o ecranizare excelenta a unui roman dificil, Luni de Fiere], a noua poarta... si m-am hotarat sa-l caut pe tanarul regizor, la primele incercari americane si, cat e posibil, la ultimele realizari poloneze.
in rosemary's baby gasim o Mia Farrow in forma excelenta, chinuita bine de regizor (dar nu cum o va face peste trei decade von Trier cu personajele sale feminine), inspirata. filmul are bune doze de suspans si fiori, o melodie lalaita ce ramane in memorie, dar este mai lung cu zece minute decat ar fi trebuit. probabil, de vina este epoca in care a fost realizat (anu 1968), perioada in care nu era chiar ortodox sa lasi deznodamantul unui film suspendat.
8,5.
|