Nascut la New York, pe 26 iulie 1928, Stanley Kubrick lucreaza ca fotograf, timp de 4 ani, la revista Look. Primele filme,
Fear and Desire ('53) si
Killer's Kiss (1955), le realizeaza cu bani imprumutati de la rude.
The killing ('56) il aduce in atentia criticii, iar
Paths of glory ('57) il impune drept un cineast americam important.
Izolare
Criticul american Richard Schickel pune intreaga creatie a lui Kubrick sub semnul unei singure propozitii : "Viata-i prea scurta". Asertiunea citata se imbogateste cu doua observatii, anume atrofierea sentimentului religios si constientizarea adevaratelor dimensiuni ale universului in care traim. Ambele ne afecteaza direct speranta nemuririi, atat din punct de vedere biologic, cat si artistic.
In vastitatea cosmosului, suntem, se pare, un accident; cele mai marete realizari umane se pierd, efectiv, in stele. Dupa cum spune si Kubrick "Intotdeauna omul trebuie sa se intrebe de ce se scrie o mareata simfonie, de ce sa se zbata pentru un trai mai bun sau de ce sa iubeasca alt om, din moment ce nu e decat un microb neinsemnat, traind pe un fir de praf zvarlit in imensitatea de neimaginat a spatiului?"
Acesta este factorul determinant in viata lui Kubrick. Moartea, indiferenta universala nu pot fi decat acceptate; rolul hazardului insa, poate fi atenuat cu unele masuri de prevedere. Si unde sa faci mai bine asta decat in propria-ti viata ?
Din cauza lui Spartacus, singurul film pe care Kubrick nu l-a controlat integral (unica discrepanta majora in filmografia sa), regizorul se stabileste in 1968 in Anglia, in preajma Londrei, impreuna cu sotia, Christiane, pictorita, si cu cele trei fiice ale lor. "Pur si simplu n-am avut cand sa revin in State", spune el, candid. "Tot timpul fac filme. Si daca nu iei avionul, e o calatoria al naibii de complicata". De fapt, K. refuza sa zboare si sa se expuna loviturilor sortii, filmeaza intotdeauna pe platou, unde poate controla totul, si-si duce viata intr-o izolare cvasitotala, impunand o selectie riguroasa a cartilor, filmelor si stirilor ce-i patrund in intimitate. Iar filmele si le verifica personal, fiecare copie in parte, facand tot ce-i sta in puteri pentru a nu le expune riscurilor. Cu ar fi cele legate de proiectie, in care scop K. pastreaza dosarele detaliate despre cinematografele de premiera, pentru a fi sigur ca vizionarea se va face in conditii optime.
Aici putem continua discutia, fara interventii stahanoviste, pline de zel.
