[KORBEN]

freeze frame 10/10
things to remember:
(6)
never stop filming yourself
ever
off camera is off god
asta zice un tip care se filmeaza 24/7
are toate motivele: in urma cu 10 ani a fost acuzat de o tripla crima, si de atunci un expert in psihologie medico-legala si inspectorul care s-a ocupat de caz il tot urmaresc
atata timp cat are casetele care sa-l disculpe totul e ok
dar niste casete dispar
apare fiica supravietuitoare a familei macelarite (acuma reporter, care, paradoxal il crede inocent)
si lucrurile, care pareau a fi o foarte stilata poveste despre un dement, devin mai negre decat noir-ul
split screenuri, filmari cu self-cam, o atmosfera intunecata si incarcata de casete si numere (24 hours in a day;1440 minutes in wich someone may or may not meet end by the hands of someone that may or may not look like me; 9 years, 11 months, 28 days...1615 murders; 975 unsolved)) si twisturi si brutalitate
nu e o capodopera dar e un thriller politist excelent accesorizat vizual si cu un storyline de noir actualizat si paranoizant la maxim; si ofera un punct de plecare excelent pentru teorii si discutii despre obsesia/dependenta video a societatii
suspect zero 3/10
am vazut episoade din law&order mult mai interesante; ba chiar si cateva din crossing jordan
poveste dsp un serial killer si (mai ales dsp) echipa de fbi-isti care-l urmaresc
plin de pretentii si detalii care sa dea o atmosfera;
unghiuri de filmare "curajoase' montate pe o poveste de 3 parale
inteleg ca unora le au placut se7en si tacerea mieilor, da suspectu zero e penal si deja obosit din momentul in care agentii fbi, la un dinner, aseaza pe masa poze si incep sa reconstruiasca cele intamplate
ugigasul tot scrie numere, asculta casete la reportofon, deseneaza sub inspiratie/in transa; el il alege pe agentu care sa se ocupe de caz...siktir
ginger snaps back 10/10
un fort izolat, cel mai indepartat avanpost al companiei; doua surori pierdute prin padure reusesc sa ajunga in fort; dar preotul spune ca ca demonii tin, pe durata intunericului, locul sub asediu.
toate astea se intampla in anul 1815, undeva in padurile inca locuite de indieni de undeva din america
surorile sunt contrariate, mai ales ca batrana indianca lea spus clar "kill the boy or one of the sisters will kill the other"
un borcan cu lipitori, niste varcolaci, costume si atmosfera tip "romantic gothik cover version" (una dintre fete seaman cumplit de mult cu lillian gish- asta e foarte bine, cine ar putea refuza o mixtura postmoderna lillian gish-reloaded cover version- asediata de varcolaci-color si sonor?), un preot ostil si o legenda care spune ca rosul si negrul vor salva sau distuge
pozitionabil undeva intre the others si dog soldiers, dracula (coppola) si the village, pacte des loups si ultimul mohican
things to remember
(7&8&9&10)
grant harvey (regizorul)
michael marshall 9director of fotography)
katharine isabelle (bunaciunea morbida no1)
emily perkins (bunaciunea morbida no2)
island of death 3/10
continut: zoofilie urmata de sacrificiu ritual al animalului (recte caprei), sex urmat de o crucificare urmata de ucidere prin ingugitare fortata de vopsea alba (ramasa de la restaurarea unei biserici), un cuplul de homosexuali ucisi cu sabia si pistolul; 2 scene de lezbianism ( a doua urmata de uciderea victimei prin supardoza de heroina si incendierea cadavrului);un goldenshower cu o baba nimfomana urmat de bataie crunta si calcarea babei cu un buldozer; un negru spanzurat de si din avion; 2 hipioti care incearca un viol in cada dar sunt ucisi cu un harpon si respectiv prin inecare in wc; o tipa goala ucisa cu o secera printr-o usa inchisa; un viol efectuat de un cioban (asupra cuplului de ucigasi care vroiau sa curete insula mikonos de scursuri umane); un jurnal rosu (despre care se spune ca ar aduce ghinion) si O DACIE (care zau ca nu inteleg ce cauta in film si in insula cu pricina)
explicativ dar nu explicit, filmu e in mod cert iesit mintea cuiva care a citit prea mult din marchizul sadic dar n-a inteles nimic
DAY OF THE DEAD 10/10
dupa un zbor de 7 ani (1978-1985, cat a trecut intre al doilea si al trilea film din trlogia lui romero) elicopterul care i-a dus pe supravietuitorii din mall aterizeaza mai intai intr-un orasel (unde, evident "there`s nobody, at least noody with a brain"; pana si "the air is dead", la fel de mort ca radioul, legatura cu washingtonul fiind pierduta; evident strazile pustii sunt graitoare: banii luati de vant, un cadavru mancat de crabi, palmieri parbusiti, masini abandonate, un ziar cu "the daed walk" ca titlu de juma de pagina si un crocodil ratacit?) deci al doilea stop e facut la o baza militara, unde se va petrece tot restul filmului, intre certuri, impuscaturi, experimente, eviscerari, maldare de dosare si conversatii pline de "ideologia" romero
dawn of the dead fusese un film minimalist si anti-consumist in care o gramada de figurati cu machiaje si miscari penibile se inavarteau printr-un mall; day... e cu totul alta chestie, pentru ca machiajul a atins un nivel calitativ superior si minimalismul tematico-ideatitc e "passe"; romero ingramadeste in cam o ora juma chestiuni de pe agenda proprie: emanciparea femeii, imbecilitatea si inutilitatea armatei,dialoguri despre futilitatea birocratiei, condamnarea stiintei si a doctorilor, punerea sub un mare semn al intrebarii al statutului omului ca fiinta civilizatoare
apar fete noi sin in multimea de zombies: un clown (finally!), o balerina (interesant tutu murdar de pamant, miscari gratioase scelerate); si Bob, un zombie care asculta oda bucuriei la walkman si a fost domesticit
protest anti-militarist si impotriva stiintei experimentale garnisit cu cateva eviscerari, dovezi de prietenie si curaj Day of the dead e ireprosabil
si, ca orice romero, inoubliabil