|
"Fidelitatea" lui Lyne
Dupa toate cele intamplate, cine ar fi crezut ca se va mai gasi un cineast dornic sa reia Lolita, adica sa se joace de bunavoie cu focul ? Ei bine, s-a gasit unul : Adrian Lyne. Preferinta sa pentru situatii iesite din comun, de mare tensiune psihologica si erotica, este indiscutabila. Ganditi-va doar la 9 1/2 Weeks, Fatal Atraction, Indecent proposal. Iar capacitatea dovedita de realizator in a construi si duce pana la capat acest tip de povesti este, de asemenea, de netagaduit. Deci, nu se poate spune ca Lyne ar fi ultimul dintre regizorii capabili de a ecraniza astazi Lolita. Dar, era nevoie acum de aceasta adaptare, tocmai acum cand pedofilia risca sa devina o obsesie colectiva, iar campania impotriva ei este in toi? Caci, sa nu ne ascundem dupa degete, carte lui Nabokov este povestea unui caz de pedofilie. Iar, daca in anii '50 asemenea intamplari erau ascunse cu grija, romanul in cauza putand fi luat drept fantezia unei minti bolnave, azi toata lumea stie ca, din pacate, aceasta perversiune este raspandita si face numeroase victime.
Lyne declara ca unica sa intentie a fost de a-i da lui Nabokov si cartii sale versiunea cinematografica pe care o merita, "transpunerea onesta pe care Kubrick n-a putut sa o faca in '62"
Numai ca in prezent, in locul cenzurii din vremea acestuia exista autocenzura practicata in cadrul industriei, in functie de restrictiile pe care diferitele grupuri de presiune le impun. (Ati aflat destule despre "corectitudinea politica", despre aberantele reguli apropo de ce e voie si ce nu). "
(va urma)
|