[nume]

Ultimul film al lui Adrian Lyne, o coproductie franco americana, a fost de curand (1997) lansat la ...Roma - si nu dintr-un capriciu. In Statele Unite el a fost refuzat de catre toti distribuitorii. De ce ? Pur si simplu pentru ca se numeste Lolita.

Tradarea lui Kubrick
La cateva saptamani de la aparitia "Lolitei", un tanar regizor american se hotaraste sa o adapteze pentru ecran. Era S. Kubrick, deja controversat la cei 30 de ani ai sai. Pana atunci realizase Fear and Desire, Killer's Kiss si The Killing (toate din categoria "film noir"), Paths of glory (reconstituire realista a unui sinistru fapt petrecut in cadrul armatei franceze -ww1) si Spartacus (film istoric, o superproductie in culori). Cu exceptia ultimului, toate celelalte isi aflasera succesul doar in cinecluburi - caci, in pofida inaltului sau profesionalism, tonul dur si optica pesimista a realizatorului nu fusesera pe placul publicului larg american.

Doritor sa il cucereasca si pe acesta, Kubrick vede in Lolita materialul cel mai potrivit. Incepe, deci, sa trateze cu cenzura, in vederea primirii dezlegarilor necesare - asa numitul "Cod al productiei cinematografice" interzicand categoric prezenta in filme a unor perversi sexuali. Or, cineastul le promite cenzorilor ca va curata materia cartii de orice incarcatura nedorita, transferand in registru umoristic relatia dintre cele doua personaje, ce avea sa constea doar in conflicte; ca va avea grija ca uciderea lui Quity sa nu fie cruda; ca in scena seductiei, Lolita va fi intr-o camasa de noapte cu maneci lungi, inchisa la gat, iar Humbert va fi in pijama si halat etc, etc. In dorinta sa de a obtine cu orice pret aprobarea de productie, Kubrick ajunge sa propuna ca ii va arata pe cei doi casatorindu-se oficial (! :sick: ) - ceva cu care nici macar cenzorii n-au fost de acord.
In sfarsit, dupa un an de targuieli si contrarietati - dupa lupta pentru mult dorita viza, urmand refuzul marilor case de productie de a realiza adaptarea unei carti asa de periculoase - regizorul obtine acceptul firmei Seven Arts.
Ii comanda lui Nabukov scenariul si, pana acesta va fi gata, se ocupa de distributie. Dintre numeroasele canditate (cunoscute sau nu de public) care dau probe, este aleasa pana la urma Sue Lyon (13 ani) - pledand in favoarea ei pentru ca arata mai mare decat in realitate.
Nabukov se prezinta cu un scenariu de 400 de pagini ! Ii este evident respins. Scriitorul va elabora atunci o versiune mult mai scurta, din care kubrick nu va folosi insa nici macar un sfert. Dupa ce filmul, turnat in cursul lui 1961 in Marea Britanie, este gata, cenzura nu cere decat o taietura inainte de a-si da binecuvantarea : sa fie eliminat un dialog sugestiv dinaintea momentului... mult asteptat (care, oricum nu se vede). Legiunea Catolica pentru Decenta, la randul sau, nu pretinde decat un "interzis sub 18 ani ". Nici o alta interventie nu mai era posibila dupa atata inversunata aseptizare ...
Or, tocmai aceste imense concesii facute de k. cenzurii au dus la spulberarea visului sau ca Lolita va bate recordurile de incasari. In iunie '62, mii de oameni curiosi, avizi de de scene picante, navalesc in sali, pentru a iesi de acolo profund dezamagiti (lumea de pe atunci era avida de snuff si de porcaiala).
Ceea ce, fatalmente, descurajeaza milioane de potentiali spectatori sa mai vada cum arata Lolita pe ecran. Iar doza de absurd, tragismul aparte al filmului ii deranjeaza si pe critici, obisnuiti cu un Kubrick dur pana la cruzime, dar realist.
Lolita este acum un fel de comedie politista neagra (...)