[Alex Leo Serban]

Eu credeam cã e mai miºto sã faci filme decît sã le vezi. Cred cã ai o satisfacþie mult mai mare ca creator (ex. regizor, scenarist ºi ceilalþi) decît ca consumator (sã priveºti ce au fãcut alþii). scuzaþi cacofoniile. Iar "vãzutul" de filme nu se poate numi meserie decît în cazul criticilor, pentru restul lumii e doar consumaþie.
De fapt, pînã nu le încerci pe toate, nu ºtii ce e mai frumos. Cunoºti cazuri de critici de meserie care s-au apucat de regizat ºi au avut ºi succes? Sau dimpotrivã, de regizori care s-au lãsat de regizat ºi s-au apucat de criticã?

p.s. ce vrei sã spui prin "þi se întoarce înzecit"?

ok, s-o luam metodic:

1. da, e mai cool sa faci filme - dar e mai comod sa le vezi din fotoliul de spectator decit din acela de regizor. daca nu ai orgoliul de "Creator' (= Dzeu) si, mai ales - cazul meu -, nu suporti munca in echipa, ideea de 'opera colectiva' si greutatea controlului absolut (consum nervos etc), atunci postura de consumator e chiar mai 'rewarding'...
2. la punctul cu 'critici-deveniti-cineasti' ti s-a raspuns deja, so...; cit priveste situatia inversa - nu stiu de nici un caz, dar cred ca n-ar strica cunosc asa-zisi 'regizori' ratati care sint chiar oameni cultivati, cu care ai ce discuta etc, dar care, ce sa-i faci, vor sa creeze - desi cel mai bun sfat ar fi: forget it!
3. ideea ca ceea ce vezi 'ti se intoarce inzecit' este - recunosc - putin ermetica; am vrut sa spun - prin asta - ca filmul pe care-l vezi iti trimite, atunci cind se deruleaza, referinte la toate filmele pe care le-a vazut regizorul respectiv si pe care tu, ca spectator, le identifici in filmul pe care-l vezi... e ca o 'big happy family' cinefila :love: dupa mai bine de o suta de ani de cinema, nici un film nu este o 'tabula rasa' si, chiar si atunci cind e polemic fata de o estetica sau tendinta anterioara, el include acele referinte ca un 'case in point'. pe de alta parte, evident ca nici spectatorul nu este un 'inocent', iar faptul identificarii unor influente nu exclude bucuria spontana a descoperirii unui suflu nou.
nu stiu daca e 'ideea mea', neaparat - i-as fi recunoscator mereu-vigilentului marx daca mi-ar spune cine a mai afirmat-o; eu, exact in acesti termeni, nu am cunostinta sa mai fi fost spusa! -, dar nu cred ca are mare importanta; mi se pare mai important sa o recunoastem drept valida.