Kitchen Stories, sau asa cum n-as putea tasta niciodata: Salmer fra kjøkkenet
nu ma pot desprinde de diferenta culturala intre 'a face film'-ul nordic si ala al nostru, pen'ca linia de separatie e ditamai crevasa, care pe alocuri se face falie si incepi sa intelegi de ce ei da si noi nu.
asa ca ma iertati, da' o s-o iau pe rand si la modul personal
pai intai si-ntai sa vorbim de subtext, adica de acea emisie continua de inteles dincolo de inteles din filmele nordice - pentru ei motiv suficient de film uneori - si ignorata la noi din spatele unui sictirit 'lasa-ne bai nene cu de-astea'. Kitchen Stories are kilograme intregi de astfel de subtext, transmis de foarte multe ori non-verbal (i.e. cat se poate de filmic), pe care subtext eu l-am pus pe seama unui mare bun simt existent intr-un loc si nu prea intr-altul.
consequently hai sa zicem si doo vorbe despre actorii suedezi (din filmul asta, de pilda) la paritate cu ai nostri intr-o secventa oarecare (stat la masa sa zicem). Rezultatul ipotetic al unui side by side ca la detergenti ar arata ca in vreme ce ai nostri gesticuleaza agitandu-se pe text ca la scoala de figuratie, aia care erau suedezi si nu suedeze moduleaza interpretarea taman cat sa le iasa la fix subtextul mai-sus mentionat.
p-orma o sa vorbim de imagine.
aceeasi ofensiva a bunului simt nu lasa nici un metru de film sa faca catwalkuri gratuite daca asta nu ajuta povestea. nu sunt nici mai multe si nici mai putine cadre: sunt exact cate trebuie. justa masura cea greu de pastrat e acolo, si cand o vezi ti se pare firesc - cum ar putea arata altfel ?
hai si-n ultimul rand despre scriitura, ca asta imi pare cel mai maiastru insurubata in acest kitchen stories. adica cum sa faci un film intreg despre 2 oameni intr-o bucatarie ? ce fel de plot e asta ? si uite ca functioneaza, si inca fermecator.
ce mai lipseste, ce n-am pus ? ah, muzica. ah, muzica...
KS o sa va lase lingering cu cateva din cele mai soothing piese de jazz pe care le-ati auzit vreodata. inutil sa mai dezbat contra-exemplul.
Pe scurt, de ce ma oftic si ce laud: echipa care a facut Kitchen Stories (de pilda) da dovada de o sensibilitate si intelegere a povestii si a contributiilor ei la poveste pe care n-o sa le vedem prea curand replicate in vreo productie romaneasca.
Altfel spus: all things being equal (adica la aceeasi idee si acelasi buget), uite ca lor le-a iesit 'kitchen stories', noua - probabil 'razboi in bucatarie'.