|
il Casanova di Frederico Fellini.........................11/10
un film care ne arata o poveste cunoscuta. povetsea lui casanova, vazuta de fellini in cel mai critic si cel mai crud fel. povestea iubitorului de femei, care iubindu-le numai pe ele, piedere tot, si la sfarsit ajunge sa moara intr-o biblioteca, intelegand ca viata materiala nu inseamna nimic, ci numai cea spirituala are o importanta.
donald sutherland joaca rolul asta impecabil, este cu adevrat simbolul falic acestiu film, si prin felul in care se prezinta este cu adevarat fascinant. fellini (facand si scenografie) reuseste sa-i construiasca un mediu perfect, si reuseste sa-l puna in fiecare scenea in evidenta. ca imagine, una dintre cele mai frumoase scene ale filmului este cea din opera din dresda (totul construit pe platou, fara sa ascunda ca este numai decor) cand candelabrele coboara, si casanova se plimba imbracat in negru printre ele. chromatic superb, si dinamic... ca tot filmul de altfel.
desi filmul este o exagerare completa, fellini reusete sa critice niste fenomene importante ale aceelui timp... medicina, religia, spiritualismul, popoarele si diferentele intre nivelele sociale... folosind un machiaj exagerat, el reuseste sa creeze niste personaje vulgare si obscene, aproape irreale, care in acelasi timp devin reale prin felul in care gandesc. dialogurile sunt poetice, aproape exagerat de moralizatoare, si sunt folosite in orice ocazie. complimentele sunt poezii schimbate de fellini, si care ajung sa devina chicioase si chiar banale, insa felul in care sunt spuse pun in evidenta nu cuvintele, ci persoana, care folosind acelasi expresii la fiecare 'partida', devine un fel de 'walking phalus'...
si aici intervine fellini... aduce in joc o papuse pentru indeplinirea dorintelor barbatiilor, in care casanova sigur ca se indragosteste... o 'seduce', la fel ca pe toate celalalte, si pleaca la fel de usor cum a si venit... insa in ultima scena, in cea din biblioteca, casanova isi aminteste de un vis, care readuce in joc toate personajele (feminine) din viata lui, care insa fug de el, si el ramane in spate numai cu papusea asta. ultima scena e incredibila prin felul in care donald sutherland, invartandu-se cu papusa, se transforma si el intr-o papusa, fara emotie, fara sensibilitate si fara viata...
nu pot sa spun decat..... UN FILM GENIAL
|