Originally Posted by nume:
Daca reusesti sa faci un film bun , apreciat de public (nu numai de familie si prieteni), fara prea mari greseli, in care sa nu incerci sa spui tot ce ai tu in suflet si in cap (capcana des intalnita la debutanti), ,trebuie sa fii multumit. Cam asta era ideea.
|
nume,
ciudat cum il trimiti pe lynx sa mai citeasca niste carti si sa mai urmareasca niste filme.
intr-unul din articolele scrise de ALS pe la inceputul anului (era vb despre 'FSI - fenomenul stapanul inelelor') se gasea ideea ca ceea ce deosebeste un cineast, un AUTOR de un simplu regizor este intocmai faptul ca adauga in opera sa 'ce are in cap si in suflet' (cum zici tu cu un sesizabil dispret). asta da personalitate filmului sau. uita-te si tu la fellini, la godard (MAI ales la godard), la tarkovski (de ce nu?...).
ca tot veni vb de scriitori, gandeste-te ca marin preda si-a facut chiar autobiografia intr-o forma cat se poate de 'beletristica'... este sau nu 'moronetii' cam ce-a avut in cap si in suflet preda?... banuiesc ca pe undeva gasesc sintagma cam confuza...