Poate ca divaghez un pic, dar mi-am pus si eu problema de ce filmele romanesti arata altfel si de ce chiar si filmele bune sunt greu de priceput pentru un strain... Am impresia totusi ca secretul sta in Caragialismul nostru. Suntem mandri ca-l avem pe Caragiale, doar atat ca e intraductibil... Pintilie e genial in linie directa de la Caragiale, in opinia mea de neavizat. Dar daca vrem sa existe si filme care sunt bune si nu neaparat despre Mitica impreuna cu mahalaua si misto-urile lui, atunci trebuie altceva, trebuie un subiect 'universal' si un interes pentru a-l intelege si pe celalalt, neamt, ungur sau american - fie el si imputit asa cum zicea cineva mai devreme, pe alt subiect. Cred ca noi romanii avem, ca medie, o mentalitate provinciala, de-asta nu ne iese sa avem si filme care au ceva de spus lumii. Nu ne intereseaza mai mult decat lungul nasului. Ma rog, poate ma insel; de altfel nu sunt la curent cu filmele astea care au facut atata valva. Eu nu cred ca ungurii gandesc ca ei sunt buricul pamantului si pesemne nu au carti precum 'Sentimentul unguresc al fiintei' (cine zicea chestia aia cu sentimentul paraguayan al fiintei, Cosasu?). Oricum, ce vreau eu sa zic e ca e o trasatura specifica care se reflecta si in filme. Asta-i situatia... Poate ca daca regizorii romani vor petrece mai mult timp si in afara granitelor poate lucrurile se vor schimba. Cred ca trebuie un oarecare cosmopolitism ca sa faci filme bune. Parerea mea!
