tocmai iesit din sala studio
unde am vizionat (ultimul spectacol, sala plina) goodbye lenin!
de mentionat prezenta in sala a unui nostalgic, marele alexandru mironov
nici prea amuzant, nici prea trist (in nici un caz o comedie)
mult prea nemntesc, desi cinema-ul german poate mult mai bine
persoinaje fara pic de psihologie
cam mort, noroc cu muzika lui yann tirsen care il tine in viata
si parca nici macar nostalgia nu e prea reala
6/10
__________________
If I was not me, I would hate me too
Just like you do
I don't need to need you
Tell me what to do, tell me what to say
|