[ovidiu bufnila]

Infanteria Însângeratã

roman de
Ovidiu Bufnilã


Capitolul 567

Cei doi sori de pe Yula se preschimbau neîncetat. Kimbo se întoarse spre mine vrând sã-mi întindã o grenadã. Un ºarpe îi strãpunse pielea pieptului însângerându-l. Un al doilea ºarpe îi sparse ochiul bolnav ºi sâsâi cãtre mine. Întorcându-mã spre Tambo l-am vãzut cãzut la pãmânt strivit de un mânunchi de ºerpi.
Acum, în timp ce aºtept ca luptãrorii Nordului sã se desfãºoare în jurul casei mele, îmi aduc aminte de ºerpii de pe Yula. Luptãtorii îºi fac semne, unul lanseazã o rachetã luminoasã.
Îmi scot armele din piept. Þevile sunt pline de sânge.
Mã întorc spre oglindã.
Un nor plumburiu se târãºte pe cerul spart de furtunã.
Unul dintre luptãtorii Nordului rãcneºte într-un megafon:
- Hei, omule, vrei sã-þi aduc o pizza sau vrei sa-o prãjesc niþel pe ºmecherii din CineMag?
ªmecherii din CineMag sunt într-un mare pericol. Când Oracolul din Lombo a prezis cã oraºul zburãtor CineMag va cãdea, ºmecherii au râs.
Brusc, Eltora se materializã în colþul camerei. Avea încã pieptul crãpat de o fumigenã. N-am mai avut timp s-o resetez. O rachetã a trecut vâjâind ºi spaþiul s-a pliat în jurul aripioarelor ei modificându-mi simultaneitatea.