Originally Posted by gionloc:
|
Domnule marx, observ ca pentru dumneavoastra (ca si pentru ilustrul filosof german, care pentru a-si sustine tezele anticapitaliste utiliza date de mult depasite din diverse rapoarte privind situatiile muncitorilor englez)
|
Avand in vedere faptul ca revolutia burgheza in Anglia a avut loc cu 200 de ani mai devreme decat restul Europei e chiar logic ca Marx sa-si scrie lucrarile pe baza unor asemenea rapoarte!
g:
(habar nu am sa editez calumea fazele astea, sper sa nu fac numai tampenii in redactare si sa fie cat de cat inteligibila povestea)
De la Revolutia burgheza se scrisesera anual rapoarte asupra starii natiunii muncitoresti in capitalism. Ideea e ca prin anii 1860'70, cand isi scria lucrarile existau tot felul de date recente (din anii cincizeci), dar cu ajutorul lor nu putea combate vehement capitalismul, asa ca folosea rapoarte de pe la inceputul secolului XIX.
Quote:
|
Ei bine, in debutul textului referitor la Patimi eu spun urmatorul lucru: ca exista trei feluri prin care omul se exprima artistic – in scris (literatura), imagistic (pictura, fotografie, sculptura) sau prin sunete (in muzica), aceste moduri pot fi si combinate (cinematografie, teatru, opera)
|
Eu zic ca sunt mai multe:dans,circ etc.
g:
sunt de acord, mai putin in ceea ce priveste circul cu animale!
Quote:
|
si care pana la urma prezinta lumea asa cum o vad ei, asa cum o simt ei: de aceea in literatura spiritul (creatorului) se exteriorizeaza OBIECTIVIST (=cu pretentie obiectiva, cu falsa obiectivitate, cu dorinta de nepartinire), nu obiectiv (daca scriitorul ar putea fi obiectiv, atunci, si numai atunci ar insemna ca avem o Singura Lume prezentata intr-o Singura Carte a unui scriitor si ca restul sunt doar tampenii;
|
De unde apare subiectivismul?Din incapacitatea oricarui creator de cunoaste universul in intregime,ceea ce duce la nevoia de a crea niste modele pentru acele portiuni necunoscute!
Un exemplu elementar:baobabul gandit de Tolstoi e diferit de obiectul efectiv.
Cat despre "obiectivismul creatorilor",ce intelegi tu e o coordonare a sensului cu intelesurile,cum intelesurile variaza de la consumator la consumator ma indoiesc ca sta cineva sa-si construiasca opera in functie de consumatori.
g:
evident, nu isi creeaza opera in functie de cititori (ar fi imposibil), si cum nu exista echivalenta (eventual ca falsitate exista) intre roman si realitatea fiecaruia, literatura nu poate fi privita ca fiind obiectiva. dar dorinta scriitorului asa ar vrea sa fie, iar prin observatiile sale scrise in roman uneori chiar te convinge ca asa e lumea cum o arata el, in asta cnstand obiectivismul literaturii. ceea ce cred ca ai observat (nu ca adevar al afirmatiei mele, ci ca denotare a ei!)
Quote:
|
Apoi, omul nu este constrans de nimic atunci cand creeaza. Arta este creata de oameni talentati, un anti-talent nu creeaza, iar procesul creativ nu poate fi inchipuit ca o scremere, ca o scoatere-din-om-cu-forcepsul a frumosului sau a uratului (drept categorii estetice), ci numai ca o explozie fecunda fie a constiintei, in filosofie, fie a imaginatiei, in orice alt domeniu artistic. Acest lucru (produsul artistic) il implineste pe creator si implineste lumea, iar cand spiritul artistului este plin de seva, revarsarea este un factor normal, nefortat de nimic. Coercitia, constrangerea, apare, stimate domn, numai atunci cand cineva simte ca produsul lui nu are valoare artistica (valoare umana pana la urma), dar vrea sa il impuna cu orice pret, cum este cazul marxismului, de exemplu.
|
Aici gresiti fundamental,daca imi aduc bine aminte Poe a fost primul care a desconspirat mitul romantic al creatorului/creatiei(acela ca e o explozie).El spunea ca intai ia venit ideia refrenului-o pasare repetand obsesiv un cuvant,apoi s-a gandit la corb(en.crow) s.a.m.d,insa aveti dreptate intr-o privinta,partea finala a creatiei e o explozie,da o explozie pe baza unor concepte "clocite" initial,iar aceste concepte sunt constranse de autocenzura,vremea de afara etc.
g:
intr-adevar, am fost cam poetic (naiv) in aceasta exprimare a exploziei imediate; cand voi scrie un roman meserias sau mai stiu eu ce, voi incerca sa-mi surprind a posteriori emotiile, dar raman la parerea ca, sa zicem, sculptorul nu e constrans de piatra: cand il vezi pe Moise nu cred ca te gandesti ca Michelangelo l-a imaginat altfel si ca din cauza pietrei a iesit asa (ca si cand ar fi nereusit). Probabil artistul isi lasa amprenta in piatra precum Dumnezeu lasa o urma in sufletul uman - urma apare fara vreo impunere exterioara (ea este), forma pe care i-o da pietrei (chiar daca se face) e o libera exprimare.
Despre passion si unde a gresit gibson:
Prezinta patimile fizice si nu cele spirituale ale lui Iisus,si din experinta proprie experinta pot spune ca nu in fiecare zi ei bataie pentru o idee insa fiecare zi e o lupta interioara(pt unii).
In acceptiunea ideei de mai sus am sa prognozez ca "minciuna" lu gibson n-o sa iaba picioare lungi.Iar daca judecam filmul dupa elementele componente singurul care merita atentie e "imaginea",care mai salvaeza din valoarea artistica.
Dupa mine gibson s-a ascuns in spatele mitului Iisus si-a scos o baliga artistica!(o parere pur personala).