Campuri Magnetice
Campuri Magnetice
film de
Ovidiu Bufnila
bobina 73
Brusc, totul înceteazã. Simþim o miºcare lentã spre Takla Makan. Diavolul hoinãreºte prin texte rãsuflând uºurat cã a scãpat din teribila încleºtare.
Literatura, perversa!
Sã fi construit ea un uriaº obiect cosmic pentru a lucra în dauna noastrã? Sã fi pus la cale reînvierea morþilor ºi bulversarea structurilor noastre narative inventând un superterminator, inventând revoluþii, catastrofe ºi ploi cu broaºte?
Ce cautã diavolul albastru pe frontul invizibil dacã noi nu l-am reactivat în timpul încleºtãrii?
Literatura a vrut sã ne înlocuiascã? A vrut sã ne dea o loviturã mortalã? A cuplat imaginarul omogenitãþilor noastre vânzolindu-l ºi dându-i þinte false?
Diavol, nu literaturã!
Iar diavolul produce numeroase texte deºi, în mod paradoxal, nu ºtie sã scrie sau nu vrea sã ºtie. Aici pare a fi vulnerabil!
Evitã diavolul sã se angajeze?
L-am provocat!
Orgasmul din Mandhala, revelaþiile din Upândâva, luminile din Kyo Sao, apariþiile îngerilor în Pântraºiva, cercurile de foc din Pala Guzan, cãderile de apã sulfuroasã din Guaribo, marºul sufletelor înãlþate de la Kuali Kualibo, reînvierea morþilor din Adamville, toate au fost instrumentate cu minuþie de noi, magicienii secretului! I-am întins o capcanã diavolului.
Pervers ºi diabolic, el propune textele sale spre interpretare. Zornãie chei false. Indicã drumuri greºite. E drept, textele lui sunt frumoase, amãgitoare ºi delicate, zgrunþuroase ºi tãioase. Chiar spumoase, admitem noi fãrã prea multe rezerve.
Dacã le rãsfoieºti, îºi rãmâne pucioasã pe degete. Ai zice cã polueazã bunul simþ, cã produce perdele de fum în apropierea stãrilor meditative. Ai zice cã anuleazã turbulenþele din structurile narative.
Maiorul Farigot în faþa plutonului de execuþie?
Ce impresionant!
Obin Oba aruncând în aer întregul Adamville?
Ce cutremurãtor!
Dar orgiile din Mandhala?
Ce nebunie!
Groparii? Groparii atacând Tulule?
Te apucã tremuriciul!
În Warola Wola electricii lãsându-se virusaþi de serviciile secrete inamice?
Ce periculos!
Hingherii din Tona Gal fugãrind inimile oamenilor?
Câtã cruzime!
Genialii sãpând cu unghiile în inima absolutului la Takla Makan?
Câtã risipã! Câtã risipã!
Imberbul cenaclist din Guaribo fãcând curte supremei contabile sã fie primit ca membru aspirant, ca membru asociat, membru sã fie?
Câtã deºertãciune, ce lipsã de orizont!
Ambasadorii occidentalelor pupându-se pe ruptelea cu ambasadorii orientalelor în vãzul întregii lumi? Ce curvãsãrealã! Ce orgasm politic!
Poporul confuz din Qiatotocoatl urmãrind tevatura din domeniul virtual gata sã fie carne de tun în rãzboaiele matriceale?
Câtã perversitate!
Dar noi?
__________________
Timpul imaginilor e valurit si valuritor.
|