[marcu]

Pana soseste filmul in Romania (ce rusine, chiar si rusii vom putea privi filmul saptamana aceasta!!! - nu fac nici o discriminare, e o constatare amara) iata un nou interviu acordat de Maia Morgenstern presei romanesti (Romania libera, Interviu de Cãlin Stãnculescu)

Patimile lui Christos, interviu cu Maia Morgenstein*

Filmul lui Mel Gibson, în fruntea topurilor
* Evocarea ultimelor 12 ore din viaþa lui Isus Christos provoacã reacþii la scarã planetarã
* Premiera româneascã a filmului, înainte de Înviere
Nãscutã la 1 mai 1962 la Bucureºti, Maia Morgenstern terminã studiile la IATC în 1985. Are o susþinutã activitate teatralã la Piatra Neamþ (Teatrul Tineretului) ºi Bucureºti (Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Naþional, Bulandra ºi Odeon). Debuteazã în cinematografie în 1983, cu filmul Prea cald pentru luna mai, în regia Mariei Callas Dinescu. Mai joacã în filme semnate de Dan Piþa (Dreptate în lanþuri - 1983), Iulian Mihu (Anotimpul iubirii - 1985), ªerban Marinescu (Cei care plãtesc cu viaþa - 1988), Mircea Mureºan (Maria ºi marea - 1988), Manole Marcus (Marea sfidare - 1989), Gheorghe Buºecan (Pasaj - 1990), Laurenþiu Damian (Rãmînerea - 1990).
În 1991, filmul Balanþa, realizat de Lucian Pintilie, îi aduce o notorietate internaþionalã, actriþa fiind declaratã Steaua de mîine ºi obþinînd prestigioasa distincþie a Academiei Europene de Film - Premiul Felix. A mai jucat în producþiile internaþionale Trahir (regia Radu Mihãileanu, 1992), Nostradamus (regia Roger Christian, 1993), Privirea lui Ulise (regia Theo Angelopoulos, 1994), A ºaptea camerã (regia Martha Meszáros, 1995).

Filmul Patimile lui Christos a fost lansat la sfîrºitul lunii februarie în Statele Unite. În trei sãptãmîni a ajuns pe primele locuri în topurile spectatorilor, aducînd nu mai puþin de 400 de milioane de dolari. În acelaºi timp, filmul rãmîne controversat de o serie de organizaþii, în special religioase, care acuzã violenþa, cruzimea, duritatea unor secvenþe, dar ºi "caracterul antisemit" al operei semnate de regizorul Mel Gibson.

Actorul de origine australianã a realizat filmul în limbile vorbite ale momentului istoric evocat - aramaicã ºi latinã. Recent, interpretul rolului lui Isus Christos, actorul american Jim Caviezel, a fost primit în audienþã de Papã. Apropiata premierã a filmului, deosebita solicitudine a actriþei Maia Morgenstern, imensa ei modestie ºi generozitatea ne-au prilejuit un scurt interviu, ce poate constitui o invitaþie la vizionarea unuia dintre cele mai importante filme dedicate întemeietorului creºtinismului.

- Cum aþi ajuns pe platourile unde se filma Patimile lui Christos? De ce v-a ales Mel Gibson?
- Aº vrea sã subliniez faptul cã totul a început de la filmul Balanþa, semnat de domnul Lucian Pintilie. Dacã el nu m-ar fi ales, poate poarta cinematografului european ºi internaþional nu s-ar fi deschis aºa repede. Premiul Academiei Europene de Film - Premiul Felix - ºi Etoile du Demain mi-au oferit posibilitatea sã lucrez ºi cu alþi importanþi ºi minunaþi regizori.

- Theo Angelopoulos, Szász Janos, Martha Meszáros?
- Da, au fost Privirea lui Ulise ºi mai ales A ºaptea camerã, de Martha Meszáros. În urma acestui din urmã film am fost aleasã de Mel Gibson pentru opera sa dedicatã lui Isus Christos. Dar vreau sã revin ºi sã subliniez faptul cã dacã n-ar fi fost Lucian Pintilie ºi Balanþa, poate n-aº fi ajuns la Patimile lui Christos. Din pãcate, viaþa, problemele ne împiedicã uneori sã fim atenþi cu momentele ºi oamenii care ne-au marcat destinul.

- În filmul Marthei Meszáros aþi jucat rolul lui Edith Stein, asistenta lui Husserl, care a avut un destin tragic dupã o existenþã exemplarã. Din pãcate, nici unul dintre filmele realizate în strãinãtate nu este cunoscut de publicul românesc. Patimile lui Christos ar fi primul.
- Doresc foarte mult ca publicul românesc sã-l poatã vedea, sã se bucure de el, sã-l judece ca un film de artã. Se bucurã de mare succes în SUA, în Australia (e firesc), dar ºi în Italia, în Grecia, în Polonia, iar în Franþa cred cã la sfîrºitul lunii martie are premiera.

- Ce credeþi cã reprezintã acest film, care poate fi considerat ºi religios ºi istoric, biografic sau politic? Ce a marcat în destinul unei actriþe rolul?
- Cred cã filmul lui Mel Gibson reprezintã o puternicã operã de artã, de un profund umanism. Vorbeºte ºi despre un lucru care este foarte grav ºi actual ºi care reprezintã capacitatea puterii de a manipula masele. Filmul are ºi o forþã care atrage atenþia asupra unui mesaj social. Or, acest joc al puterii cu poporul rãmîne un exerciþiu care traverseazã veacurile. În orice caz rãmîne (în ciuda violenþei unor secvenþe) un puternic film de artã care nu oferã spectatorilor verdicte. În nici un caz nu este un film antisemit. Repet, una din ideile-pivot se referã la responsabilitatea conducãtorilor politici sau religioºi în faþa poporului. Asta rãmîne o constantã extrem de importantã în viaþa noastrã de astãzi. De altfel, nici violenþa nu este mai mare decît cea conþinutã într-un buletin televizat de ºtiri.

- Filmul a fost turnat în limbile care se vorbeau în acel moment al istoriei - aramaicã ºi latinã. A fost greu?
- Este dificil sã vorbeºti într-o limbã care nu mai este, dar, ca ºi experienþa cu Medeea a lui Andrei ªerban, cred cã se poate vorbi cu respect pentru istorie ºi oamenii ei în orice limbã. Mai ales cã acele momente ale trecutului ne pot învãþa multe pe noi, cei de astãzi.
- De pildã?
- Cred cã una dintre componentele mesajului lui Mel Gibson este dincolo de apelul la propria conºtiinþã, refuzul intoleranþei cu orice chip. Apoi cred cã acest film îi poate face pe oameni mai buni. Am siguranþa cã vãzînd acest film spectatorii vor reflecta mai mult asupra lor înºiºi.
Filmul acoperã o nevoie de spiritualitate ce trebuie sã existe în fiecare dintre noi. Filmul lui Mel Gibson nu condamnã, nu dã reþete sau formule. Filmul aratã tragedia unei mame care-ºi priveºte fiul murind pentru semenii sãi. Intensitatea durerii poate traversa ecranul, poate invita oricînd la reflecþie. Filmul are un potenþial de reflexivitate greu de întîlnit astãzi în cinematograf.
- Ce proiecte aveþi acum? Ce aþi lucrat recent?
- Un film cu regizorul englez John Saville. Apoi joc într-un spectacol proiectat de mine, axat pe lirica marelului poet persan Omar Khayam, alãturi de fiul meu Tudor.
Am mai terminat de filmat douã roluri. Primul într-un film cu un subiect inspirat de problemele noastre de astãzi, în regia lui Dinu Tãnase, ºi apoi o ecranizare a unui foarte frumos roman, Prinþul de Teodorescu Braniºte, din pãcate, puþin cunoscut, dar care, probabil, se va bucura de o nouã popularitate prin varianta sa cinematograficã realizatã de Sergiu Nicolaescu.

În ciuda puþinelor minute avute la dispoziþie, Maia Morgenstern a fost deosebit de generoasã, iar pentru rolul din filmul lui Mel Gibson nu-i putem dori decît un gînd bun din partea membrilor Academiei de Film Americane. Fiindcã rolul Maiei meritã un Oscar.