[ovidiu bufnila]

Campuri Magnetice
un film de
Ovidiu Bufnila

bobina 54

Poate cã aici sã descoperim dorinþa irepresibilã de a construi perfecþiunea pe care o întâlnim la bobolinele, hemolii, pitoºkinii, elvinele ºi la alte asemenea structuri exemplare?
Încercarea lor de a distruge ordinea pe care mai apoi încearcã prin insurgenþã sã o restabileascã sã fie un mod categoric de a accepta dictatura textului?
Cãci toate aceste lumi sunt ale textului, desfãºurându-se potrivit instrucþiunilor cuprinse în enciclopedie. Literatura din Takla Makan, din Beauburg, din Adamville se grãbeºte sã aresteze enciclopedia substituindu-se noilor structuri narative ºi luptând împotriva noastrã.
Literatura se organizeazã prin texte ºi încearcã sã dea lovituri mortale academiilor, mulþimilor, partidelor politice ºi bunului simþ.
Ai spune cã e în cãutarea orgasmului universal ea bântuind câmpurile de bãtãlie, cancelariile, nodurile informaþionale din reþeaua virtualã, scena teatrului, terasa fanfarei militare, tribunele terenurilor de joc din Takla Makan, fabricile de oglinzi din Quzo, pieþele de pãsãri ºi fructe de mare din Bulbona ºi Puerto Pico, bãncile ºi bursele din Adamville ºi Molina Mar ºi aºa mai departe.
Literatura stãpâneºte arta disimulãrii putând lua înfãþiºãri diverse de la romanul cavaleresc ºi de spionaj la actele civile ºi tratatele militare. Nu-i sunt strãine reþetele culinare, documentele notariale, rapoartele poliþiei, referatele universitare, buletinele meteo ºi indicaþiile astrologilor.
Din acest punct de vedere, ne putem întreba dacã textele sunt libere în lumile noastre. Dacã sunt accesibile interpretãrii. Literatura stã la pândã spionând personajele fabuloase. Ea le împinge cãtre perfecþiune, ea le joacã feste, ea se hrãneºte cu eroi, cu scandaluri ºi revoluþii. Metabolismul ei nu are de-a face cu exerciþiul enciclopediei.
Enciclopedia tinde cãtre totalitate pe când literatura se declarã, plinã de trufie, a fi însãºi totalitatea.