|
Campuri Magnetice
Campuri Magnetice
un film de
Ovidiu Bufnila
bobina 12
Generalul Baºkaev vru sã încheie o alianþã secretã cu augusta oficialã din Guaribo. Femeile din Mandhala îºi fãcurã apariþia pentru prima oarã pe muntele Haman iar electricii din Susa Mabusa se pregãtirã sã invadeze Tulule.
Bobolina se întâlni cu un alchimist din Marsila Molé într-o cafenea de pe bulevardul trandafirilor din Cutumbe. Alchimistul încerca sã producã un atractor straniu ºi se dãdea în vânt dupã artele privirii.
Argobai Gogobenos, preafericitul din Kodaon, decretã anotimpul fluturilor iar guvernatorul din Togai încercã sã se transforme într-o libelulã cu ajutorul unor învãþaþi din Gozeh.
Învãþaþii ºtiau tot ce se poate ºti despre naºterea universului plin de universuri ºi reuºiserã s-o facã sã vorbeascã pe balena albastrã din Puerto Pico ºi descifraserã înþelesurile unor mesaje gãsite în nisipurile din Galobra.
Mesajele erau adresate unui magician din Susa Mabusa care avea legãturi oculte cu inspiraþii din Kalabrar.
Eremiþii reformaþi se strânserã în Kauna Kunaó. Pregãtirã conferinþele aprilice ºi trimiserã invitaþii în întreaga enciclopedie. Agobembe Kabila îi anunþã cã va þine un discurs memorabil despre sfârºitul minunatei arte a spionajului iar colonelul Sharun îi sfãtui sã-ºi ia unele mãsuri de precauþie.
Nodurile informaþionale din Azego Bazego, Adamville ºi Bankusai se fãcurã nevãzute într-o noapte fãrã lunã iar pneumaticii din Ghile Ga se arãtarã gata sã înfrunte diavolul într-o bãtãlie pe viaþã ºi pe moarte în valea Bogga.
Vicepreºedintele Weinberger ceru amiralului sãu sã trimitã un portavion în zonã iar generalii Guan Ho ºi Guan Hoa se grãbirã sã pãtrundã în trecãtoarea Qe pentru a forþa iniþierea unor negocieri.
Dansatoarele din Beauburg povestirã cã magicienii secretului animau uriaºa balenã albastrã ºi cã forþe tainice puneau la cale schimbarea lumii, aroganþa, lipsa de program, iluzoria glorie, nemoartea prin act cenaclier sau insular, falsa retoricã despre moartea genului, subretele sau malagambiºtii literari care trec drept critici cu ºtaif fiind doar câteva dintre elementele unui carnaval al imaginarului.
Plãcerea gurmandului, nãrãvit ºi insuficient, maestru declarat al referinþei, pare sã fie doar execuþia în piaþa publicã a scriitorului care, chipurile, ar trebui sã îndeplineascã un ritual al scrisului.
Scriitorul trebuie sã facã orice numai sã încapã în meschinele canoane ºi regulamente instituite de augusta oficialã, oricare ar fi ea, sau în molatecele sau vulgarele texte, chipurile critice, vânzolite prin Puerto Pico, Lamona, Cutumbe ºi Mauna Lao.
|