|
incep prin a-mi cere scuze pentru greselile de exprimare si de ortografie din mesajul de mai sus...
parerile exprimate mai jos despre "Omul fara trecut", tin sa specific, sunt extrem de nesigure...totusi sunt curioasa sa vad daca sunt asa de proaste cum mi se par mie in aceste momente...
“Omul fara trecut” surprinde un fragment din existenta unui personaj care se detaseaza de ceea ce inseamna conditie umana. am stat si m-am tot gandit la filmul acesta si n-am reusit sa gasesc o alta explicatie a faptelor care se desfasoara la marginea orasului Helsinki. Povestea este despre un om (desi aceasta denumire contrazice oarecum cele spuse mai inainte) care este jefuit, si batut de trei indivizi…ajunge la spital unde pare sa moara…cel putin asta indica atat aparatele medicale cat si un doctor batran ce se grabeste sa ajunga la o nastere. Cu toate acestea omul nostru, numit pe genericul de final M, se scoala foarte repede dupa ce incaprea este parasita, isi aranjeaza nasul care se strambase in urma bataii, si paraseste spitalul. Ajunge la o margine de oras, inta intr-o comuniate foarte cidata de oameni care desi traiau in conditii destul de proaste (locuiau in niste baraci foarte saracacioase) erau destul de multumiti de viata lor. M nu-si mai aminteste nimic nici macar numele sau, insa se insanatoseste si incepe a se descurce detul de bine: face rost de o baraca, se indragosteste…viata I se aranjeaza foarte bine desi se confrunta permanet cu problema ca nu are o identitate. Ceea ce esrte insa si mai bizar este ca reuseste sa amelioreze si viata persoanelor pe care le cunoste. si mie mi se pare ca el reuseste sa faca toate aceste lucruri deoarece pierde practic multe din elementele care definesc omul(nume, trecut, aparteneta la o familie, prieteni,locuinta etc)…evident M este lipsit in totalitate doar de nume (pe tot parcursul filmului nu I se spune nicicum…denumirea de M apare doar pe generic), insa sentimentele sale si relatiile pe care le stabileste cu restul personajelor, dupa parerea mea sunt parodiate, deci nu pot fi considerate elemente definitorii efective.
Intrebarea pe care mi-am pus-o la un momentdat, a fost: de ce ar face cineva un film unde este promovata ideea de desprindere de conditia umana (se pare ca ma aflu mult sub influenta orelor de romana care imi plac extrem de mult) ? si pentru ca tot am vazut eu recent filmul “Cube”, m-am gandit ca poate si aici incearca sa se atraga atentia ca viata oameniolor este legata prea mult de conventii si reguli si practic se pierde capacitatea de a surprinde ceea ce este esential. Viata ajunge sa fie un scenariu regizat de nu se stie cine. Si exact lucrul asta nu-l face M, pentru ca practic reuseste sa-si aranjeze intr-un mod foarte convenabil viata.
|