|
Hai sa o luam da fine al capo:
P.S. In ceea ce priveste ca nu deschizi gura fara sa stii ce vorbesti, asta e un ideal al nostru al tuturor.
Am spus ca incerc, nu ca si reusesc totdeauna. Ca orice ideal, e iluzoriu.
Aici Amyd, imi pare rau sa spun cu ciuda ca ai informatii din interior de la Academie, pe care noi astia, muritorii, nu le avem. Te felicit pentru pile, eu le catalogasem drept teorii
Daca ar fi fost primul an in care s-ar fi practicat "premiile de consolare", as fi spus ca sunt eu nebun. Dar cam de pe la inceputul anilor '90, se intampla in fiecare an. Ce sa fac, cateodata shit happens.
(dupa mine "cool" inseamna "shallow" si "superficial", asa cum si abuzul de "misto" e semn de marginire lingvistica)
Era doar un citat mai savuros din Harry. Nimic stiintific. Dar exprima foarte bine frustrarea de a vedea filme excluse pe criterii de genul "hmm, nu vorbeste despre handicapati, razboi sau orfani, deci nu e film adevarat". O institutie cu pretentii este atenta la tot ce se intampla in lumea cinematografiei, nu numai la filmele de retetar gen "A Beautiful Mind". Sigur, e facut perfect dupa formula, cade ca o manusa peste ce place Academiei, dar mai exista si altceva in cinematografie. Si SUA e Mexic. Uita-te doar la cati chicanos vezi prin-prejur. :wink:
Continuand insa, da-mi te rog exemple de filme bune ("Premiul Oscar se da pentru cel mai bun film") care NU au miza serioasa si importanta. O sa descoperi ca printre filmele premiate cu Oscar nu sunt multe, poate nici unul.
Sigur ca nu sunt multe. Tocmai asta e si problema. Sistemul de valori al Academiei face ca in anul lui "Blade Runner" sa castige "Ghandi" sau in anul lui "Brazil" sa castige "Out of Africa". Problema nu e de "miza", ci de cum definesti "serioasa". Mie de exemplu mi se pare ca Amelie are o miza la fel de serioasa (ba poate chiar mult mai serioasa) ca cea din filmul lui Tanovic.
Eu unul sunt incapabil sa vad o legatura intre ele si astept cu nerabdare parerile tale.
Pe langa evidentele (sper) conexiuni de stil intre cei doi cineasti (conexiuni de altfel cultivate si prin cativa membrii din echipele cu care lucreaza), gandeste-te numai la comentariile implicite sau explicite asupra miturilor binefacatorilor adulati de civilizatia occidentala, de tipul Lady Di si Maica Tereza. Sau la sabotajele de-a dreptul Tyler Durden pe care le efectueaza Amelie asupra vecinului nesimtit. Sau la gandacul din scena sarutului. Sau la felul cum accepta Ed Norton premiul Academiei pentru interpretare si Amelie accepta soarta de erou al umanitatii la televizor.
"Fight Club" propune iesirea din ciclul vicios al existentei de urban yuppie prin violenta, "Le Fabuleux destin d'Amelie Poulain" propune varianta inversa.
Sigur, atat Fincher cat si Jeunet uneori cad in capcana abuzului de mijloace de expresie "post-moderne", dar macar filmele lor au o coloana vertebrala solida, spre deosebire de domnul Baz, de exemplu.
esti usor inconsecvent apropos de "your opinion is your opinion is your opinion"... puneai problema inexpugnabilitatii opiniei in threadul despre afisul de la "Amen" (intr-o discutie cu Floydman daca nu ma insel) si acum imi pare ca te deranjeaza ca imi inchei mesajul cu "fiecare cu teoriile lui".
Nu ma deranjeaza parerea ta, asa cum am spus si acolo fiecare are dreptul la ea. Ce ma deranjeaza este presupunerea ta ca parerile mele nu sunt gandite si argumentate. Deci, nu "teoriile", ci "Dar criticile facute la reactie, adesea sunt si cele mai neinspirate." este fraza cu pricina.
Salutari,
Andrei
|